Cum a tăiat Guvernul Ponta 3,1 miliarde de euro de la investiții pentru a ascunde eșecul absorbției fondurilor europene
În prima jumătate a anului, la bugetul general consolidat s-au colectat 110,6 miliarde de lei, echivalentul a circa 25 de miliarde de euro, la un curs mediu de 4,42 lei/euro, cursul de schimb pe care a fost fundamentat bugetul pe 2015, reiese din datele publicate de Ministerul Finanțelor Publice (MFP).
Veniturile au însumat echivalentul a 15,8% din Produsul Intern Brut (PIB), în timp ce cheltuielile totale din primul semestru au fost de 15,2% din PIB, respectiv 106,4 miliarde de lei, echivalentul a 24 de miliarde de euro. Prin urmare, în primele șase luni ale acestui an, bugetul a înregistrat un excedent de 4,1 miliarde de lei, circa un miliard de euro, bani rămași necheltuiți.
Eșecul fondurilor europene
Principalul capitol la care nu s-au respectat veniturile, adică unde guvernul a încasat mai puțin decât anticipase în programul pe 2015, program pe care s-a fundamentat bugetul, a fost cel privind fondurile europene, respectiv banii pe care executivul îi incasează de la Comisia Europeană.
Sumele primite de la UE în contul plăților efectuate și prefinanțare au însumat, în primele șase luni, aproape 4 miliarde de lei (circa 0,9 miliarde de euro), cu 6,5 miliarde de lei (1,4 miliarde de euro) mai puțin decât suma prevăzută în buget, de 10,5 miliarde de lei (2,3 miliarde de euro).
Practic, în prima jumătate a anului la buget s-au încasat mai puțin de 40% din fondurile europene pe care se baza executivul.
La finele lunii iunie, rata absorbției de fonduri europene era de 51,1%, plățile de la Comisia Europeană însumând 9,7 miliarde de euro pentru exercițiul financiar 2007-2013, potrivit celor mai recente date ale Ministerului Fondurilor Europene. În decembrie 2014, rata absorbției era de 44,89%.
Tăierea investițiilor
Investițiile au fost cele care au de suferit ca urmare a eșecului absorbției fondurilor europene. Statul a tăiat atât banii de la cofinanțarea proiectelor din bani comunitari, cât și de la investițiile proprii.
Astfel, pentru proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile s-au cheltuit 5,7 miliarde de lei (1,3 miliarde de euro), mai puțin de jumătate decât se prevederea în buget, respectiv 12,6 miliarde de lei (2,8 miliarde de euro). Prin urmare, Guvernul a tăiat în prima jumătate a anului 6,8 miliarde de lei (1,5 miliarde de euro) de la cofinanțări, astfel încât acestea au fost realizate în proporție de 45,6%, reiese din datele Finanțelor.
Totodată, cheltuielile de capital au însumat, în primele șase luni, 3,8 miliarde de lei (866,5 milioane de euro), cu 7,4 miliarde de lei (1,6 miliarde de euro) mai puțin decât se prevedea în bugetul adoptat la începutul anului. Mai exact, în buget se prevedeau investiții de 11,2 miliarde de lei (2,5 miliarde de euro) în perioada ianuarie-iunie 2015.
Nerealizarea veniturilor, o problemă mai veche
Estimarea „optimistă” a banilor ce urmează a fi colectați la buget sau, altfel spus, nerealizarea veniturilor asumate nu este o practică nouă. În 2014, spre exemplu, economiștii Guvernului au greșit estimările cu aproape un miliard de euro în ceea ce privește veniturile pe ultimele două luni ale anului, deși aveau situația clară pe primele 10 luni ale anului.
Guvernul miza, în decembrie 2014, pe venituri totale de 218,4 miliarde de lei la bugetul general consolidat, care include atât bugetul de stat cât și bugetele administrațiilor publice locale. În realitate, veniturile au fost de 214,3 miliarde de lei, cu patru miliarde de lei, respectiv cu 1,9% mai mici decât suma proiectată în urma celor trei rectificări bugetare de anul trecut.
Astfel, taxele și impozitele percepute la nivel național și local de la cetățeni și companii au însumat în 2014 cu patru miliarde de lei mai puțin decât anticipa Executivul la rectificarea din decembrie, făcută pe baza datelor din noiembrie, adică pe execuția din primele zece luni ale anului.
Rezultatul a fost „ajustarea” bugetului prin tăierea banilor ce ar fi trebuit cheltuiți pentru cofinanțarea proiectelor din bani europeni.
Noul Cod Fiscal
Nerealizarea veniturilor în prima jumătate a anului ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea măsurilor de reducere a taxelor și impozitelor prevăzute de noul Cod Fiscal, document retrimis de președintele Klaus Iohannis în Parlament.
Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), dar și economiștii Consiliului Fiscal, instituție înființată la cererea expresă a Fondului Monetar Internațional (FMI) pentru a monitoriza acțiunile Guvernului, au atras atenția că reducerile de taxe s-ar putea dovedi o povară prea mare pentru buget.
Codul Fiscal este inaplicabil din cauza impactului pe care l-ar avea reducerile de taxe și impozite asupra Produsului Intern Brut, a declarat, vineri, guvernatorul BNR.
„Există câmp de negociere, de aceea cred că trimiterea în Parlament, spre reexaminare a Codului Fiscal, este un lucru înțelept”, a spus Isărescu, citat de Mediafax.
Guvernatorul a arătat că impactul asupra PIB ar fi de 2,3% (peste 17 miliarde de lei) dacă noul Cod Fiscal ar fi aprobat în forma actuală, fără a lua în considerare majorarea salarială din sectorul public, care ar mai adăuga 1,3% la deficit.
„Codul Fiscal nu are niciun fel de problemă, dar pachetul de reduceri de taxe și impozite este, din punct de vedere economic și financiar, inaplicabil, pentru că nu poți să pui în aplicare șase măsuri de acest fel. Nu e doar discuția că se vrea sau nu se vrea reducerea de TVA de la 24 la 19%, asta ar însemna un deficit de 8,9 miliarde lei. Acestui cod fiscal îi lipsește măsura. Așa se conduce o economie de piață, trebuie măsură”, a adăugat Isărescu.