Cum arată România în programele electorale ale prezidențiabililor

Gândul a analizat programele electorale a patru dintre cei 14 candidați la alegerile din noiembrie, în ordinea intenției de vot așa cum reiese ea din sondaje: Victor Ponta, Klaus Iohannis, Elena Udrea și Monica Macovei.

Cu programe electorale care diferă foarte mult, de la analize pe câteva pagini pe teme de interes, până la „expedierea” unor subiecte precum autostrăzile în două paragrafe sau o singură frază, patru candidați la funcția supremă în stat analizați de gândul împărtășesc însă câteva idei comune. Toți sunt de acord de exemplu, cu păstrarea cotei unice și cu majorarea lefurilor medicilor pentre a împiedica plecarea cadrelor medicale din România. În timp ce subiecte precum locurile de muncă sau sănătatea sunt tratate în detaliu de aproape toți candidații analizați, tema infrastructurii pare abandonată de unii dintre ei la capitolul „și altele”. 

Gândul a analizat programele electorale ale lui Victor Ponta, Klaus Iohannis, Monica Macovei și Elena Udrea urmărind cinci teme de interes: taxe și impozite, infrastructură – autostrăzi, locuri de muncă, sănătate și educație.

TAXE ȘI IMPOZITE

Programele electorale ale candidaților Victor Ponta, Monica Macovei și Elena Udrea conțin referiri generale la partea de impozite și taxe, iar Iohannis militează pentru reducerea TVA la 19%. Menținerea cotei unice este măsura cu care sunt de acord toți cei patru candidați la funcția supremă în stat analizați de gândul.

Ponta promite mai puține taxe, reducerea  birocrației fiscale și menținerea cotei unice. Scăderea numărului de taxe, reducerea birocrației fiscale și a impozitării muncii, stabilizarea legislației fiscale și menținerea cotei unice pentru firme sunt câteva dintre promisiunile electorale ale candidatului Victor Ponta în domeniul fiscalității.

În programul electoral ” Victor Ponta președinte – Marea unire a românilor” nu există un capitol special destinat temei fiscalității, însă suntem asigurați că economia românească va ajunge una de top  – „În următorii 10 ani, putem ajunge în Top 15 țări europene cele mai competitive economic și în Top 40 țări din lume”, „detaliul”  intrării în recesiune tehnică nefiind pomenit nicăieri. Mai mult, votanții sunt asigurați, printre altele, că „putem intra în Zona Euro în următorii 5 ani”.

Iohannis are ca prioritate revenirea la TVA de 19%. Revenirea la un TVA de 19% și menținerea cotei unice reprezintă două dintre prioritățile candidatului ACL la prezidențiale, Klaus Iohannis, pe partea de fiscalitate din cadrul programului său electoral „România lucrului bine făcut”.  De altfel, capitolul privind fiscalitatea este tratat pe larg.

„Pentru mine, reprezintă o prioritate absolută revenirea TVA la 19%, întrucât relaxarea fiscală va duce nu doar la îmbunătățirea colectării veniturilor și a sustenabilității finanțelor publice, ci mai cu seamă la creșterea economiei și a nivelului de trai al românilor”, se arată în „România lucrului bine făcut”.

Firmelor le sunt promise, între altele, impozitarea redusă și simplificată, dar și tratament fiscal egal și universal.

Macovei: Cota unică, „singurul impozit echitabil”. Păstrarea cotei unice la 16% – „singurul impozit echitabil” – este susținută și în „Decalogul Monicăi Macovei”, la capitolul „Să-ți înmulțești banii și creația”.

Referirile pe partea de impozite și taxe în programul candidatului independent Monica Macovei sunt mai mult generale:  „Firmele trebuie să fie lăsate să funcționeze fără a fi sufocate de raportări, controale, birocrație, impozite”, „Fiindcă munca e împovărată de contribuții excesive, privatul nu angajează, iar șomajul și munca la negru cresc” , pentru a fi redusă evaziunea fiscală „ANAF trebuie sa treacă prin reforme radicale”, „ANAF trebuie să înceteze să mai piardă vremea tracasând orbește pe toată lumea”.

Pentru firme, Macovei mai promite „scutiri ample de impozite pentru privații și întreprinderile care finanțează creația și premiază meritul”.

Predictibilitatea – „orice modificare de cod fiscal în situații de excepție (…) se va face după consultări cu mediul de afaceri -, debirocratizarea – „o firmă trebuie să poată fi înființată pe internet într-o zi, să beneficieze de un ghișeu unic și să aibă contact cu autoritatea fiscală o singură dată pe an” – și stoparea abuzurilor statului – „Ministerul de Finanțe și ANAF trebuie să înceteze să mai piardă vremea tracasând orbește pe toată lumea” – sunt ideile susținute de Macovei.

Elena Udrea vrea „căi mai inteligente de economisire și de consum” . În „România frumoasă” , programul prezidențial al candidatului PMP Elenei Udrea, lipsesc referiri concrete la cota unică sau TVA. În schimb, votanții sunt asigurați că  „o preocupare majoră va fi dezvoltarea unor căi mai inteligente de economisire, dar și de consum”, fără detalii despre care ar putea fi acestea.

„România frumoasă este țara în care mediul de afaceri este ajutat prin politici fiscale să se dezvolte, să facă profit și să genereze locuri de muncă”, se arată în programul său electoral.

„Cheia pentru viitorul României este echilibrul între disciplina bugetară și promovarea creșterii durabile, concomitent cu protejarea Europei sociale, iar adoptarea monedei euro este una din expresiile cele mai profunde ale procesului de integrare europeană. Aceasta înseamnă modernizarea economiei și reducerea birocrației, precum și întărirea guvernanței fiscale și economice la nivelul celor din UE. Înseamnă, de asemenea, muncă mai multă și pe o perioadă mai lungă de timp. O preocupare majoră va fi dezvoltarea unor căi mai inteligente de economisire, dar și de consum”, se menționează în „România frumoasă”.

INFRASTRUCTURĂ – AUTOSTRĂZI

Subiectul autostrăzi nu pare unul de interes pentru candidații analizați, cu excepția candidatului ACL, care are în programul său electoral un capitol dedicat intrastructurii din transporturi. Nici unul dintre candidații la funcția de șef al statului nu se lansează, în programele electorale, în promisiuni vizând un număr estimat de kilometri de noi autostrăzi care ar urma să fie construiți în următorii ani.

Ponta, doar două referiri generale la autostrăzi. La o simplă căutare în „Marea unire a românilor” a lui Victor Ponta, termenul autostrăzi apare de două ori, în două contexte generale. „Marile proiecte de continuare a investițiilor în infrastructură, de stimulare a agriculturii, de realizare de autostrăzi, de protecție a mediului și de exploatare responsabilă a resurselor naturale, de asigurare a independenței energetice, de modernizare a administrației și de atragere a unor oameni valoroși în sistemele publice de educație și sănătate nu pot fi garantate decât de un Președinte util care înțelege să construiască împreună cu un Guvern sprijinit pe o majoritate parlamentară solidă”, se arată în programul electoral al lui Victor Ponta.

Drumurile expres care ar umple România potrivit Master Planului General de Transport făcut public recent de ministrul Transporturilor nu sunt menționate în programul electoral al candidatului PSD la prezidențiale.

Iohannis: Master plan de transport pe 10 ani și o linie feroviară de mare viteză. Infrastructura are un întreg capitol dedicat în „România lucrului bine făcut” a lui Klaus Iohannis.  Candidatul ACL la funcția supremă în stat ne asigură că va solicita partidelor politice să-și asume un master plan de transport pe o perioadă de 10 ani care ar trebui să cuprindă, între altele construirea principalelor axe de autostrăzi ale României și o etapizare a acestora, precum și realizarea unei linii feroviare de mare viteză pe teritoriul țării noastre.

„În România lucrului bine făcut, kilometrii de autostradă nu rămân pe hârtie, ci sunt construiți, contractele sunt încheiate corect, nu în detrimentul statului român, iar termenele de finalizare sunt respectate”, suntem asigurați de programul electoral al lui Iohannis.

Nici celelalte tipuri de transport nu sunt uitate. „Asigurarea unui transport aerian performant și accesibil”, „dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de aeroporturi regionale” și „promovarea transportului maritim și pe căile navigabile interioare” sunt alte promisiuni din programul electoral al candidatului ACL.

Macovei, referiri generale la autostrăzi. Cele două referiri generale la autostrăzi în programul Monicăi Macovei sunt indirecte, atunci când vorbește de reducerea evaziunii fiscale și de situația din sănătate.

„Dacă această evaziune fiscală ar fi redusă măcar cu 50%, am câștiga 25 miliarde de euro în plus la PIB, din care 8 miliarde de euro la buget, adică echivalentul a 800 km de autostradă în fiecare an. Pentru a reuși acest lucru, ANAF trebuie sa treacă prin reforme radicale”, spune Macovei în „Decalogul” său.

„Dacă ne-am încadra în media de sănătate UE, PIB-ul României ar fi cu 6-7 miliarde euro mai mare – adică 600-700 de km de autostradă în fiecare an „, mai arată „Decalogul”.

Udrea, mai nimic despre autostrăzi. Termenul autostrăzi apare o singură dată în programul „România frumoasă” al candidatului Elenei Udrea.

„Mecanismul pe care îl voi implementa este acela de a crea locuri de muncă prin investițiile guvernamentale, dar și utilizarea mult mai eficientă a bugetului UE și a fondurilor europene pentru pregătirea proiectelor majore de investiții în infrastructură – autostrăzi, drumuri, infrastructură feroviară, transport în zonele industriale, educație, cercetare-inovare, energie și eficiență energetică – îmbunătățirea mediului de investiții și creșterea absorbției fondurilor europene, reducerea birocrației”, sună paragraful în care se face unica referire la autostrăzi în programul Elenei Udrea.

LOCURI DE MUNCĂ

Subiectul locurilor de muncă se dovedește unul mai sensibil în viziunea tuturor candidaților la prezidențiale, fiind tratat cu generozitate de toți cei patru candidați analizați de gândul. Cu toate acestea, nici unul dintre ei nu avansează cifre cu câte locuri noi de muncă ar putea fi create. Singura cifră apare la Ponta, care se laudă că a creat deja „peste 200.000 de noi locuri de muncă”.

Ponta și „stimularea investițiilor cu valoare  adăugată mare”. La capitolul „rolul de lider regional în energie”, al lui Victor Ponta, unde se vorbește despre creșterea independenței și securității energetice a țării, este punctată nevoia de „a atrage investitori care să investească în noi facilități de procesare industrială a gazului natural în așa fel încât să se creeze noi locuri de muncă”.

„Continuarea Planului Național de investiții, prin stimularea investițiilor cu valoare adăugată ridicată, care să multiplice crearea de locuri de muncă și valoarea socială adăugată în zonele unde acestea se localizează”, este un alt obiectiv al programului electoral al lui Victor Ponta.

De menționat că execuția bugetară pe primele opt luni arată însă că Guvernul Ponta a investit cei mai puțini bani în economie din 2008 și până în prezent, cifrele de la capitolul „cheltuieli de capital” fiind mai mici chiar decât cele consemnate în timpul crizei economice.

Și în ce privește locurile de muncă pentru tineri apar mențiuni în programul electoral al lui Ponta: „Crearea de noi locuri de muncă pentru tineri (scădere șomaj în zona tinerilor; stimulare angajare – plan național de angajare tineri)” și „Politici speciale, gen „Garanții pentru tineri” (locuri de muncă), „Noua casă” sau „Prima mașină”, pentru tinerele familii”.

Iohannis: IMM-urile sunt „sursa adevărată a locurilor de muncă”. IMM-urile sunt „sursa adevărată a locurilor de muncă” , consideră Iohannis în „România lucrului bine făcut”.

„Economia liberală este economia afacerilor, iar soluțiile trebuie căutate în susținerea mediului de afaceri, a capitalului românesc, a întreprinderilor mici și mijlocii. Aici este sursa adevărată a locurilor de muncă pe care românii le așteaptă, locuri de muncă stabile și bine plătite, care să extindă rapid clasa de mijloc”, se arată în programul electoral al lui Klaus Iohannis.

„Este vitală transfomarea agriculturii românești într-un motor de creștere economică, prin crearea de locuri de muncă pentru populația din mediul rural și prin susținerea performanței și a veniturilor agricultorilor”, menționează programul candidatului ACL.
În România, salariile sunt mici, în timp ce costurile cu forța de muncă sunt mari. Acesta ceste paradoxul unei poveri fiscale asupra muncii aproape sufocante, în opinia lui Iohannis.

Macovei: Corupția împiedică investitorii să vină pentru a crea locuri de muncă.Tema locurilor de muncă este abordată indirect de „Decalogul” Monicăi Macovei, care arată că din cauza corupției investitorii nu vin în România pentru a crea locuri de muncă.

„Corupția costă: numai într-un an s-au pierdut din cauza corupției, în 100 de contracte, circa 1,8 miliarde euro. Corupția împiedică investitorii serioși să vină în România și ne lipsește astfel de locuri de muncă”, spune Decalogul lui Macovei.
„Fiindcă munca e împovărată de contribuții excesive, privatul nu angajează, iar șomajul și munca la negru cresc, sintetizează „Decalogul” lui Macovei.

Udrea: „Fiecare milion de euro din investiții strategice generează mii de locuri de muncă”. Udrea a calculat în „România frumoasă” că fiecare milion de euro din investiții strategice generează mii de locuri de muncă și alte milioane în economia reală.

„Obiectivul este acela de a consolida competitivitatea la nivelul UE și stimularea investițiilor în vederea creării de locuri de muncă. Mecanismul pe care îl voi implementa este acela de a crea locuri de muncă prin investițiile guvernamentale, dar și utilizarea mult mai eficientă a bugetului UE și a fondurilor europene pentru pregătirea proiectelor majore de investiții în infrastructură – autostrăzi, drumuri, infrastructură feroviară, transport în zonele industriale, educație, cercetare-inovare, energie și eficiență energetică – îmbunătățirea mediului de investiții și creșterea absorbției fondurilor europene, reducerea birocrației”, se mai spune în „România frumoasă”.
Un obiectiv prioritar distinct îl constituie creșterea ratei de ocupare în rândul tinerilor.

SĂNĂTATE

Toți candidații analizați de gândul consideră că soluția pentru a reduce fenomenul exodului medicilor din România este creșterea salariilor. Doi dintre candidați, Iohannis și Macovei, promit majorarea bugetului pentru sănătate la 6% din PIB, Ponta promite extinderea rețelei SMURD în Republica Moldova, în timp ce Udrea acuză blocarea de către „un guvern incompetent” a reformei în sănătate.

„Reperele investiției în sănătate” ale lui Ponta. La capitolul „O națiune sănătoasă – proiect fundamental al unui stat care are grijă de cetățenii săi” din programul „Marea unire a românilor” al lui Victor Ponta sunt enumerate șase repere ale investiției în sănătate. 

Acestea sunt: „continuarea redeschiderii spitalelor și construirea noilor spitale regionale, creșterea veniturilor medicilor tineri, în cadrul strategiei de atragere de resurse medicale în țară (+10% în următoarele 6 luni, în două tranșe), finanțarea suplimentară a marilor proiecte din Sănătate (reducerea mortalității generate de boli pentru care, până acum, nu a existat finanțare de la stat), extinderea și garantarea pachetului de bază al de servicii medicale, o nouă listă de medicamente compensate și gratuite, supusă unui proces continuu de evaluare și extinderea rețelei SMURD, în România și Republica Moldova”.

Iohannis promite creșterea finanțării  pentru sănătate la 6% din PIB și depolitizarea funcțiilor de conducere din spitale.„România are nevoie de punerea în aplicare cât mai rapidă a unei strategii naționale de sănătate care să privească investiția în sănătate ca pe o investiție în viitor, în vigoarea, energia și, implicit, prosperitatea națiunii”, se arată în „România lucrului bine făcut”, la capitolul „Investiția în sănătate – o investiție în viitor”, care se întinde pe aproape trei pagini.

„Pacientul va fi cu adevărat în centrul sistemului, va știi clar care îi sunt drepturile”, „prevenția trebuie să fie preocuparea zero în abordarea asupra sănătății publice”, „prioritatea acordată sănătății trebuie să se reflecte într-o creștere a finanțării de la bugetul de stat” reprezintă câteva dintre ideile din programul lui Iohannis pentru Sănătate.

Iohannis promite creșterea finanțării  pentru sănătate la 6% din PIB și depolitizarea funcțiilor de conducere din spitale. 
Candidatul ACL promite că va susține crearea unui plan de investiții și achiziții în sănătate, care să aibă ca scop modernizarea infrastructurii sanitare, dotarea cu aparatură și tehnologii medicale noi, dezvoltarea sistemului național de urgență integrat, extinderea serviciilor de telemedicină și extinderea utilizării de soluții IT în sănătate.

Macovei: Standarde de cost în Sănătate. Macovei propune introducerea unor standarde de cost pentru serviciile medicale, înființarea de case private de asigurări de sănătate, către care orice plătitor de CAS va putea să-și direcționeze contribuția.

„Cotizând privat pentru sănătate, pacientul va plăti o singură dată, va fi responsabil, va putea emite pretenții, va alege spitalul, va investi suplimentar în funcție de pretenții”, spune Macovei, care promite de asemenea majorarea bugetului pentru sănătate la 6% din PIB.
„Doresc standarde de cost în sănătatea publică. Stabilirea de costuri minimale rambursabile universal, indiferent de furnizorul de servicii de sănătate ales (stat/privat)”, se arată în „Decalogul” lui Macovei.

Udrea – trei paragrafe despre sănătate. Sănătatea are dedicate fix trei paragrafe în programul Elenei Udrea. Candidatul PMP la funcția supremă în stat acuză blocarea de către „un guvern incompetent” a reformei în sănătate, inițiată de Guvernul Boc.

„România frumoasă este țara în care sănătatea înseamnă servicii de calitate, spitalele sunt bine dotate, iar pacienții nu își pun problema că nu au medicamente”, ne asigură candidatul PMP.

Udrea consideră că „reforma Sănătății a rămas la mijlocul drumului, deși a fost elaborată o lege potrivită, care permitea intrarea în sistemul de sănătate al competiției private și al fodurilor private de asigurări de sănătate”. „Obiectivele trebuie să rămână eficiența, eficacitatea, evitarea risipei, servicii de calitate, pachet minimal suficient, echilibrarea alocărilor bugetare între medicina de urgență, sistemul ambulatoriu, tratamentele în spitale și ale bolilor cornice”, arată programul Elenei Udrea.

EDUCAȚIE

La capitolul Educație, candidații nu se remarcă prin idei deosebite. Victor Ponta vorbește în programul său de stabilitate și predictibilitate, dar și de o apropiere a tinerilor de biserică, Klaus Iohannis spune că educația va fi prioritatea mandatului său de președinte, în timp ce Macovei 

Ponta propune în programul săul electoral „Pact privind creșterea finanțării în Educație – o școală incluzivă, conectată la piața muncii, o școală care să răspundă nevoilor societății contemporane, care să fie accesibilă tuturor și care să ofere oportunități și șanse de auto-realizare personală și profesională oricărui tânăr”.

Un proiect special se referă la stimularea tinerilor care studiază în străinătate să revină în țară.

„Școala românească are nevoie de stabilitate și predictibilitate, dar și de o infuzie bine dozată de modernitate. În acest sens, orice proiect educațional trebuie să-și propună consolidarea celor trei piloni pe care se bazează sistemul: profesorii (salarizarea și pregătirea continuă), planurile cadru, programele și manualele (revizuirea și adaptarea la nevoile actuale ale elevilor), infrastructură (reabilitare, modernizare, dezvoltare)”, se arată în programul lui Ponta.

Referitor la tineri, în programul electoral al lui Victor Ponta se mai menționează că „biserica trebuie încurajată să se deschidă către tineri, într-un parteneriat cu Statul și în folosul concret al cetățenilor, iar accesul tinerei generații la cultură și educație trebuie regândit prin proiecte strategice, menite să întărească și să afirme identitatea europeană a românilor”.

Iohannis: „Educația, ca resursă de performanță a României”. Un sistem performant în educație presupune, în opinia lui Iohannis, un segment preuniversitar suficient de consistent, bazat pe o formulă care îmbină în mod creativ teoria cu practica și care oferă opțiuni diferite de ieșire în funcție de abilități și competențe.

Corelarea educației cu cercetarea reprezintă o altă condiție pentru un sistem de educație performant, în opinia candidatului ACL, care dă asigurări că educația va fi o prioritate a mandatului său de președinte.

„Dacă vrem să avem o educație performantă, trebuie să recunoaștem că am greșit și să începem să reconstruim întreg sistemul. Ca Președinte al României, îmi propun să organizez o asemenea dezbatere națională”, spune Iohannis în programul său electoral unde capitolul despre Educație se întinde pe mai bine de două pagini.

Macovei: Monopolul statului în educație trebuie să înceteze. Macovei spune că educația e prioritate națională și trebuie să i se aloce 6% din PIB în mod real, nu doar pe hârtie. Câteva idei din programul pentru Educație al Monicăi Macovei

Pe de altă parte, Macovei este de părere că monopolul statului în educație trebuie să înceteze, iar părinții și copiii trebuie să-și poată alege furnizorul de educație, așa cum își aleg orice furnizor de servicii.

„Aceasta nu înseamnă că toate școlile de stat vor fi privatizate, ci că finanțarea va urma elevul, monopolul Ministerului va înceta, iar piața de educație va fi liberalizată. Școlile trebuie să fie reevaluate periodic de comisii internaționale pentru a asigura păstrarea unei educații de calitate”, spune Macovei.

„România nu-și poate permite 80 de universități de stat doar pentru a satisface interesele baronilor locali. (…) Piața trebuie să decidă care universități sunt viabile. Statul poate completa finanțarea universităților performante, pentru a le spori competitivitatea și prestigiul international”, iar „bacalaureatul trebuie să rămână examenul decisiv de maturitate intelectuală a unui tânăr. Mă opun ferm relativizării acestuia și studiilor universitare fără bacalaureat”, spune Macovei.

Udrea – educația, „expediată” în două paragrafe. Tema educației este tratată în două paragrafe în „România frumoasă” a Elenei Udrea.

„Reforma Învățământului a fost realizată, dar din păcate multiple documente apărute ulterior au fost în măsură să altereze câștigurile Legii Educației. Este necesară continuarea și readucerea pe linia corectă de eficiență și competență a învățământului românesc, capabil să răspundă cererilor de pregătire a forței de muncă”, arată programul electoral al Elenei Udrea la reforma învățământului.

„Trebuie să ne îmbunătățim constant sistemul educațional, concentrându-ne în același timp asupra cunoștințelor și asupra abilităților, și trebuie să promovăm într-un mod mai eficient cercetarea și inovarea. Mobilitatea, limbile străine și creativitatea vor trebui încurajate în lumea profesională, precum și în sistemul de învățământ, mai mult decât până acum. Adecvarea la cererile pieții muncii este, de asemenea, extrem de importantă ca și selectarea și îndrumarea fiecărui elev pe direcția pe care are abilități, competențe, unde-și dorește să lucreze și unde poate performa cel mai bine”, menționează programul electoral al Elenei Udrea.

Ionuț Dumitru, la Gândul LIVE: Intenții bune, dar fără planuri concrete

Invitat la Gândul LIVE, Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal, a comentat intențiile enunțate de prezidențiabili în programele electorale, apreciind că acestea sunt bune, însă nu sunt însoțite de planuri concrete și strategii care să asigure atingerea acelor deziderate. Dumitru a comentat marți, la Gândul LIVE, punctele principale ale politicilor economice propuse de candidații înscriși în cursa pentru șefia statului.

Ionuț Dumitru este de părere că orice votant trebuie să fie informat în legătură cu politicile economice propuse de candidații la Președinție, dar și să poată discerne între promisiuni și planuri concrete.

„Nici nu prea s-a discutat în dezbaterea publică de astfel de programe (economice, n.r.). Eu cred că orice cetățean care merge la vot are nevoie să știe care vor fi politicile economice”, a spus șeful Consiliului Fiscal la Gândul LIVE.
În opinia sa, candidații s-au înscris într-o logică a campaniei electorale, în care se promit multe lucruri.

„Pentru alegătorul neavizat, faptul că vine cineva și spune că îți crește salariul sau pensia, este o veste bună. Important este dacă alegătorul își dă seama dacă cel care promite are un plan concret în spate, o strategie cum să ajungă acolo”, a punctat Dumitru. 
Spre exemplu, în opinia sa nu este suficient să te rezumi la a reduce birocrația.

„Companiile din România plătesc 39 de taxe pe an. Reducerea birocrației este potrivită la orice moment. (…) Poți spune, vreau să stimulăm plățile electronice. De ce companiile din România fac 39 de plăți și în Bulgaria fac 10? Pentru că în Bulgaria orice companie poate să facă declarare și plată electronică fără nicio restricție. Trebuie să am un plan. E bine să enunți aceste intenții dar trebuie să ai și un plan”, a precizat economistul.

Dumitru: Avem nevoie de un plan pe termen lung

Șeful Consiliului Fiscal este totodată de părere că România are nevoie de un consens politic și de un plan pe termen lung, plan care să fie agreat de întreaga clasă politică.

„Noi în momentul de față nu avem la nivel politic un consens pe zece ani. Avem viziuni pe termen scurt. E o supraviețuire politică pe ziua de mâine (….) Trebuie forțat un consens la nivelul partidelor politice, pe chestiuni mari: autostrăzi, educație. Nu am reușit să trecem de la dispute politice pe termen scurt, la a avea un consens cum ar trebui să arate țara pe termen lung. Ai nevoie de un plan. E clar că sunt niște lucruri care au repercusiuni pe termen lung”, a spus Ionuț Dumitru.