Cum arată sistemele de pensii din UE. Primul pas pentru a scăpa de grija banilor la bătrânețe

Contribuția curentă totală a sistemelor de pensii private la venitul pensionarilor variază foarte mult în Uniunea Europeană, astfel că este foarte dificil ca datele existente să fie comparate.

La nivel european vorbim despre patru categorii în care pot fi incluse statele membre UE în funcție de modul de raportare și utilizare a sistemului pensiilor private. Avem, pe de-o parte țările în care se utilizează într-o foarte mică măsură finanțarea privată și care nu intenționează să schimbe acest lucru, chiar dacă se simte o creștere în sectorul pensiilor private. În această categorie intră Franța, Spania, Luxemburg și Malta. 

Mai departe, avem de-a face cu state care și-au bazat dintotdeauna o parte din așteptările în materie de pensie pe sisteme private, iar în prezent rolul acestor sisteme a crescut foarte mult și continuă să se dezvolte. Aici regăsim țări precum Danemarca, Irlanda, Țările de Jos sau Suedia. 

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

Cea de-a treia categorie este aceea a statelor care și-au reorganizat sistemele astfel că au recurs la pensiile private obligatorii, finanțate prin luarea unor părți ale contribuției generale din sistemul de pensii redistributiv. În această categorie intră, din 2007, România, alături de vecinii bulgari, unguri și Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Suedia. 

Ultima categorie include țările care au sisteme de pensii de asigurări sociale de tip redistributiv corespunzătoare veniturilor, însă în care există o tendință destul de puternică spre lărgirea influenței sistemelor de pensii private existente sau nou-înființate. Aici regăsim țări precum Germania, Belgia, Italia sau Austria. 

În ansamblu, peste 125 de milioane de oameni contribuie la sistemul de pensii private obligatorii la nivel european, activele administrate fiind de 4,2 trilioane de euro, arată datele valabile la nivelul anului 2015 conform unui raport PensionsEurope, organizație care reprezintă 24 de asociații membre din UE și din Elveția, Norvegia și Islanda.

„România a înregistrat în ultimii ani printre cele mai mari creșteri la nivelul activelor și participanților la sistemul de pensii obligatorii din UE. În prezent, 6,7 milioane de români contribuie la un fond de pensii obligatorii, valoarea activelor administrate depășind pentru prima dată, în luna octombrie a acestui an, pragul de 30 de miliarde de lei, cu 27% mai mult față de anul trecut și triplu față de 2012″, a subliniat Raluca Țintoiu, președintele Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) și directorul NN Pensii, cel mai mare administrator de fond privat de pensii.

Experții europeni explică faptul că în contextul actual este dificil să se stabilească cu acuratețe nivelul de acoperire și nivelul de contribuție. În mare parte dintre statele membre, sistemele de pensii de tip redistributiv, garantate, administrate public, asigură cea mai mare parte a venitului pensionarilor. Sistemele de pensii private oferă venituri de completare pensionarilor.

Sistemele de pensii private, încă puțin asimilate de statele europene

Specialiștii susțin că multe sisteme de pensii prefinanțate au fost introduse abia în ultimul deceniu și au nevoie de 30 până la 40 de ani (și anume durata unei cariere profesionale) să ajungă la maturitate, nu este surprinzător faptul că în majoritatea statelor membre, contribuția sistemelor de pensii private la veniturile actualilor pensionari rămân destul de limitate.

Chiar și în acele țări în care astfel de sisteme au cel mai mare grad de dezvoltare, acestea reprezintă în prezent cel mult o treime din venitul total al pensionarilor. Cauza acestui fapt este că numai o parte limitată din pensionarii actuali sunt asigurați în cadrul acestora și că majoritatea sistemelor sunt deocamdată în proces de maturizare.

„În România, se estimează că pensia de stat va însemna aproximativ 25% din ultimul salariu în 2032, când va ieși la pensie cel mai numeros val de participanți la sistemul actual de pensii, în timp ce pensia privată obligatorie va crește acest procent până la 40%. De aceea, economisirea suplimentară pentru pensie, prin intermediul unei pensii facultative sau a altor instrumente de economisire pe termen lung este esențială pentru a diminua pe cât posibil diferența dintre ultimul salariu și pensie”, a precizat Raluca Țintoiu. 

Harta de mai jos demonstrează că rolul acestora este redus sau aproape neglijabil, însă va crește într-un anumit număr de țări ca rezultat al reformelor recente. Odată cu introducerea unor sisteme finanțate, administrate privat, sistemele de pensii au devenit mult mai complexe. Oamenilor li se poate cere să aleagă între diverși furnizori de scheme de pensii și li se prezintă opțiuni de investire a contribuțiilor lor. După cum susțin experții, „pentru ca stimulentele din structura sistemelor să dea rezultate și pentru ca piețele pensiilor să funcționeze, oamenii trebuie, din ce în ce mai mult, să ia decizii informate cu privire la produsele de pensii, economiile lor și la durata vieții lor profesionale, precum și la momentul ieșirii lor la pensie”, se arată într-un raport recent. 

Educația financiară, cheia către evitarea colapsului în plata pensiilor

Dacă oamenilor li se cere să fie mai responsabili în ceea ce privește pensia lor, înainte de toate, ei trebuie să înțeleagă ce implică noutățile existente în acest domeniu pentru a putea alege în cunoștință de cauză. 

Experții susțin că „este mai puțin probabil ca cei care sunt mai puțin „educați din punct de vedere financiar” să beneficieze de sisteme de finanțare complexe și, prin urmare, să economisească pentru pensionare. Fără o educație financiară, cei ce se confruntă cu o posibilitate de alegere sau complexitate mare vor tinde către lipsă de acțiune”.

Aceasta evidențiază necesitatea de a utiliza înscrierea automată sau opțiuni standard pentru lucrătorii care ar putea să nu fie motivați să facă alegeri documentate. Ambele s-au dovedit de succes: de exemplu, o campanie de conștientizare a fost desfășurată în Irlanda pentru a promova înțelegerea modului în care sistemul de pensii funcționa. Acțiunea a determinat o creștere simultană în deschiderea de conturi individuale de pensii, în special pe segmentul de vârstă de 25-35 de ani.

Două studii cu privire la inițiativele statelor membre de a furniza educație financiară au demonstrat că informația este furnizată printr-o serie de surse, însă cea mai importantă dintre toate o reprezintă autoritățile naționale. Extinderea pensiilor prefinanțate private ca supliment la sistemele de pensii de tip redistributiv garantate a inovat și posibil a consolidat abilitatea multor state membre de a furniza pensii adecvate și durabile.

Specialiștii consideră că din diferențele de impact din Uniunea Europeană se pot învăța lecții importante despre cum pot fi ameliorate sistemele de pensii finanțate și despre cum poate fi obținut un echilibru.

„Atingerea acestor obiective va contribui în mare parte la recâștigarea și menținerea încrederii publicului în pensiile finanțate prin capitalizare, administrate privat. Mai mult, criza a evidențiat modul în care fondurile de pensii trebuie incluse în măsurile de stabilizare a piețelor financiare. Necesitatea unei mai bune reglementări va avea, de asemenea, o dimensiune europeană”, se arată în raportul citat.