Cum argumenteză Bruxellesul că nu s-au aprobat finanțările cerute de Transgaz. Scrisoarea a venit la o zi după reproșul public al directorului general
Oficialii Directoratului pentru Energie de sub umbrela Comisiei Europene au transmis o scrisoare directorului general al operatorului național de transport al gazelor naturale, Transgaz, în care explică stadiul alocărilor solicitate de compania de stat din România pentru finanțarea unor proiecte de infrastructură de amploare. Documentul este datat la o zi după ce Ion Sterian și-a exprimat public nemulțumirea față de deciziile forului de la Bruxelles.
Scrisoarea trimisă de la Bruxelles, semnată de Massimo Garribba, director adjunct al Directoratul pentru Energie, detaliază deciziile luate privind proiectele depuse spre finanțare de Transgaz din Fondul de Modernizare.
Răspunsul, consultat de Gândul, este datat miercuri, 8 noiembrie 2023, după ce Ion Sterian, directorul general al operatorului național de transport al gazelor naturale, Transgaz, a reproșat public, marți, responsabililor Comisiei Europene că nu au aprobat finanțările pe care le-a solicitat din Fondul de Modernizare pentru proiecte de infrastructură.
„Comisia Europeană apreciază cooperarea fructuoasă cu Transgaz și realizările sale în domeniul infrastructurii în ceea ce privește creșterea capacității de transport în România în ultimii ani. În acest context, mă bucur că Comisia a sprijinit mai multe proiecte românești de interes comun, inclusiv prin granturi CEF, care au îmbunătățit securitatea aprovizionării României și a Europei de Sud-Est”, se arată în răspunsul transmis.
„La 24 octombrie 2023, Comitetul de investiții al Fondului de Modernizare a recomandat finanțarea parțială a proiectului de gazoduct pentru alimentarea centralei electrice de la Mintia (sprijin din Fondul de Modernizare de 6.826.947 euro în loc de 29.027.965 euro din sprijinul solicitat). Propunerile de investiții pentru gazoductul Marea Neagră-Podișor (care este o parte esențială a proiectului BRUA faza a II și care este inclus în cea de-a cincea listă a Uniunii de proiecte de interes comun) și pentru gazoductul Ghercești-Jitaru nu au fost admisibile, deoarece aceste proiecte au fost deja recomandate pentru finanțare parțială în cadrul reuniunii Comitetului de investiții al Fondului de modernizare din 30 martie 2023. Celelalte patru propuneri de investiții referitoare la conductele Jupa – Băile Herculane – Orșova-Prunișor, Mihai Bravu – Siliștea, Tetila – Horezu – Râmnicu Vâlcea și Ișalnița și Sucursala Electrocentrale Turceni nu au fost avizate de BEI în urma proceselor de due dilligence tehnice și financiare, fiind astfel retrase de către autoritățile române înainte de a fi discutate în cadrul Comitetului de investiții din 24 octombrie 2023”, este răspunsul semnat de Massimo Garribba.
Traseul finanțării
Ion Sterian a reproșat public responsabililor Comisiei Europene că nu au aprobat finanțările pe care le-a solicitat din Fondul de Modernizare pentru proiecte de infrastructură, care însumează în total peste jumătate de miliard de euro, marți, într-o intervenţie în evenimentului Romanian International Gas Conference, organizată de Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG), sub patronajul Ministerului Energiei.
„Suntem în continuare în dezvoltări, dar nu am înțeles Comisia Europeană, nu am înțeles de ce de la Fondul de Modernizare, Transgaz, care a depus șapte proiecte și a depus toate eforturile posibile, din partea mea, din partea colegilor mei, din partea Ministerului Energiei, din partea primului ministru, felicit toți europarlamentarii care s-au implicat și au fost tot ce e necesar, din 554 de milioane de euro pe care i-am cerut”, a spus directorul general al Transgaz.
„Acolo sunt în proceduri de licitație să le construiască, dar noi nu avem banii necesari și alergăm pe la toate băncile și instituțiile financiare să le construim infrastructura necesară. E ceva curios ce se întâmplă, nu numai pentru mine, cât și pentru colegi mei și alți factori de decizie din țară. Dar le vom construi, vom găsi soluții de finanțare, dar bine era să fie aceste fonduri europene din Fondul de Modernizare”, a afirmat directorul general al operatorului național de transport al gazelor naturale.
Potrivit directorului general al Transgaz, din cele șapte proiecte pentru care a fost solicitată finanțare din Fondul de Modernizare s-a aprobat doar o alocare de 6,8 milioane euro pentru proiectul conductei ce va alimenta viitoarea centrală pe gaze de la Mintia. În ceea ce privește gazoductul Tuzla-Podișor, operatorul primise deja o parte din finanțare la sesiunea anterioară pentru acest proiect.
„Încercăm să contractăm un credit sindicalizat. Am chemat la discuții toate marile bănci din România, dar suntem în contact și cu JP Morgan și Goldman Sachs din SUA”, a afirmat Ion Sterian, într-o discuție cu jurnaliștii prezenți la eveniment.
În cazul gazoductului Tuzla (Constanța) – Podișor (Giurgiu), este vorba de posibilitatea de racordare la gaze naturale pentru aproape 185.000 de locuitori și 523 de instituții publice (școli, primării, dispensare, cămine culturale, cabinete medicale, etc).
Această investiție de aproximativ o jumătate de miliard de euro va face posibil ca în nodul tehnologic de la Podișor, gazele din Marea Neagră să intre în Sistemul Național de Transport și să ajungă astfel la operatorii economici și la gospodăriile din localitățile racordate la sistem. Mai mult, acest gazoduct va face legătura cu sursele noi de gaze naturale din Coridorul Transbalcanic și Coridorul Vertical din care face parte și conducta BRUA.
Pentru ce proiecte a cerut finanțare Transgaz
Directorul general al operatorului național de transport al gazelor naturale preciza, într-un interviu pentru Gândul, că Transgaz a depus în 10 august la Ministerul Energiei, aplicații pentru proiecte neprioritare aferente Fondului pentru Modernizare, în sesiunea 2 din anul 2023, în valoare de 554,3 milioane euro, pentru șapte proiecte, și anume:
- Conductă de transport gaze naturale pentru alimentarea CET Mintia (acoperind și alți consumatori industriali și casnici);
- Creșterea capacității de transport a SNT și a siguranței aprovizionării cu gaze naturale a Sucursalei Electrocentrale Ișalnița (județul Dolj) și a Sucursalei Electrocentrale Turceni (județul Gorj);
- Conducta de transport gaze naturale Jupa – Băile Herculane – Orșova – Prunișor;
- Conductă de transport gaze naturale DN600 Mihai Bravu – Siliștea și transformarea în conductă godevilabilă;
- Conductă de transport gaze naturale Tetila – Horezu – Râmnicu Vâlcea.
- Conducta de transport gaze naturale Marea Neagră-Podișor;
- Conducta de transport gaze naturale Ghercești – Jitaru.
Ulterior, pe 23 august, Ion Sterian, a transmis o scrisoare adresată conducerii Comisiei Europene, a Băncii Europene de Investiții și miniștrilor Energiei din 13 state ale Uniunii Europene, prin care face apel la susținere pentru proiectele de investiții propuse de România pentru a fi finanțate din Fondul de Modernizare.
Scrisoarea, transmisă înaintea reuniunii Comitetului pentru Investiții al Fondului pentru Modernizare, din 25 octombrie, era adresată președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vicepreședintelui CE, slovacul Maros Sefcovic– în prima sa zi în funcție, după ce olandezul Frans Timmermans a demisionat – președintelui și vicepeședintelui Băncii Europene de Investiții și miniștrilor titulari ai portofoliului Energiei din Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, Slovacia, Germania, Suedia, Olanda și Grecia.
Fondul pentru Modernizare reprezintă un instrument de finanțare constituit din veniturile obținute prin licitarea pe piață a 2% din totalul certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, în baza prevederilor Directivei EU-ETS și are, ca perioadă de implementare, intervalul de timp 2021-2030. România are alocat 11,98% din totalul de 2% din cantitatea totală de certificate pentru perioada 2021-2030, ceea ce reprezintă peste 15 miliarde de euro, sumă pe care o poate utiliza pentru finanțarea investițiilor.
Citește și: