Cum au dat TREI CLUBURI de FOTBAL un gol în deficitul bugetar al României. „Cum Dumnezeu? Noi, aici, încercăm să facem cât de mult sport”

Pierderile înregistrate de peste 200 de companii de stat și firme ale autorităților locale sunt incluse în prezent de Ministerul Finanțelor în calculele deficitului bugetar. Nu toate firmele de stat cu pierderi intră pe lista întocmită de Finanțe, împreună cu Comisia Europeană, ci doar cele care îndeplinesc așa-numita „regulă lui 50%”.

Este vorba despre societățile care nu reușesc să acopere din veniturile proprii cel puțin 50% din cheltuieli.

Numărul companiilor de stat care îngroașă factura datoriilor bugetului României a crescut de la an la an. Un număr de 81 de companii de stat cu pierderi din administrația centrală și 123 de firme din administrația locală se află în prezent pe lista unităților reclasificate în sectorul „administrației publice”. În 2011 lista avea 24 de companii de stat cu pierderi și 30 de firme din administrația locală cu pierderi.

Alături de „nume grele” precum CNADNR, Fondul Proprietatea, Metrorex, Termoelectrica, CFR Călători, CFR SA, Compania Națională de Investiții, pe listă apar și câteva cluburi de fotbal aparținând consiliilor locale, precum FC Voluntari, Sport Club Bacău, FC Delta Tulcea.

Pierderile firmelor de pe listă duc la creșterea deficitului calculat după metodologia europeană (ESA), au explicat pentru gândul surse guvernamentale.

În timp ce reprezentanții firmelor cu pierderi contactați de gândul dau din umeri, arătându-se surprinși că apar pe lista de la Finanțe – „Nu știu cum Dumnezeu apărem pe lista aceea cu deficitul guvernamental.  Noi nu am primit bani de la Guvern, ci de la consiliul local” – președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru susține că „nu este eficient economic ca din bani publici să finanțezi firme ce nu pot fi considerate de interes public”. 

Reprezentant al Guvernului: De ce apare CNADNR pe listă

„În fiecare an Eurostat stabilește ce firme sunt reclasificate în sectorul public. În martie 2014 (când va apărea noua listă, după ce vor apărea bilanțurile pe 2013 n.n.), s-ar putea să fie altele. Mai multe sau mai puține. Este regula lui 50%, dacă cheltuielile lor sunt mai mari de 50% față de veniturile realizate timp de trei ani. CNADNR a intrat, de când s-a înființat, pe reclasificate, pentru că primește bani de la buget. Fondul Proprietatea a fost reclasificat, dar acum nu mai este pe listă, a fost scos în vară. Statul nu mai deține controlul la Fondul Proprietatea”, au explicat pentru gândul surse guvernamentale.

Ionuț Dumitru: „Nu este eficient economic ca din bani publici să finanțezi firme ce nu pot fi considerate de interes public”

Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal, este de părere că nu este eficient din punct de vedere economic ca din bani publici să fie finanțate astfel de firme, precum cluburile de fotbal, care nu pot fi considerate de interes public. El crede că soluția pentru acestea o reprezintă finanțarea privată.

„Nu mi se pare că este eficient din punct de vedere economic ca o autoritate publică să susțină financiar un club de fotbal. Ar trebui să existe niște finanțatori privați, nu știu dacă este de interes public atât de mult, încât să justifice o susținere cu bani publici. Dacă ele au un rezultat negativ, înseamnă în esență deficit bugetar”, ne-a declarat Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal.

Pierderile FC Delta Tulcea, în deficitul bugetar. „Au ratat promovarea în liga 1”

Pe listă apare și FC Delta Tulcea, club de fotbal ai cărei acționari sunt Consiliul Local Tulcea și Consiliul Județean Tulcea.

Stere Șacu, viceprimar la Primăria Tulcea, spune că acest club și-a încetat activitatea în iunie 2013, după ce a ratat calificarea in liga 1. „FC Delta Tulcea nu mai există din iunie 2013, din lipsă de fonduri. FC Delta Tulcea a fost înființată în 2005, cu acționariat jumătate Consiliul Județean, jumătate Consiliul Local.  Dar Consiliul Local dădea mai mult de 50% din finanțare”, a declarat pentru gândul viceprimarul Stere Șacu.

„În ultimii trei ani (FC Delta Tulcea) s-a bătut pentru promovare (în liga 1). Au ratat promovarea a treia oară, acesta a fost motivul pentru care a fost desființat. Ei erau în liga a 2-a. Acum aud că cei de la Consiliul Județean au înființat o altă echipă. Dar nu are nici o legătură cu FC Delta Tulcea”, mai spune Stere Șacu.

„Nu știu cum Dumnezeu apărem pe lista aceea cu deficitul guvernamental”

Fostul președinte al Clubului Delta Tulcea, Haralambe Meregiu, se miră că pe listă apare clubul pe care l-a condus.

„Ne-am retras anul acesta din campionat. Am rămas doar cu echipa de copii și juniori. Noi nu am primit bani decât de la Consiliul local. Și din sponsorizări. Nu de la guvern. Nu știu cum Dumnezeu apărem pe lista aceea cu deficitul guvernamental. Dacă ne faceți hârtie oficială, semnată de redactorul șef, vă pot spune cum au fost cheltuiți banii, nu am nimic de ascuns”, spune pentru gândul Haralambe Meregiu, fost președinte al clubului FC Delta Tulcea.

Pentru perioada martie-iunie 2013, FC Delta Tulcea a primit pentru „susținerea activității desfășurate” 500.000 lei din bugetul local, potrivit hotărârii 26/2013 a Consiliului Local Tulcea.

Meregiu se numără printre persoanele cercetate de DIICOT într-un dosar ce a vizat destructurarea unui grup infracțional organizat, specializat în săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, scria în septembrie Prosport.

FC Voluntari și Sport Club Bacău

Pe lista de la Finanțe mai apar și alte două cluburi de fotbal – FC Voluntari și Sport Club Bacău.

„FC Voluntari și Sport Club Bacău au primit bani de la consiliile locale. Ele îndeplinesc regula lui 50%. Controlul este deținut de autoritățile locale respective. Pierderile lor contribuie la creșterea deficitului pe ESA”, au explicat pentru gândul surse guvernamentale.

FC Voluntari este deținut în proporție de 95% de consiliul local și 5% de o firmă care are ca acționar majoritar tot consiliul local, spune Viorel Iordache, președintele FC Voluntari, care și el se miră că în prezent clubul apare pe lista întocmită de Finanțe.

„Antrenorii de sport din Voluntari sunt angajați în FC Voluntari ca instructori sportivi. FC Voluntari are facturate prestări de servicii, probabil s-a compensat, a fost prin arierate și mă gândesc că compensându-se din cotele defalcate de TVA, mă gândesc că aici e problema. Dar ca și deficit, nu știu ce caută la deficitul național”, a declarat pentru gândul președintele FC Voluntari, Viorel Iordache. 

În plus, Iordache dă asigurări că „noi aici, la Voluntari, încercăm să facem cât de mult sport”, enumerând sporturile practicate. „Noi avem 800-900 de copii legitimați. Avem box, arte marțiale, handbal, volei, hochei pe iarbă, balet, dansuri sportive. Toți instructorii acestor ramuri sunt pe FC Voluntari. Cred că sunt mai mult de 70 de instructori”, mai spune Iordache.

FC Voluntari a avut în 2011, potrivit site-ului Ministerului Finanțelor, o pierdere de 1.459.275 lei, având în medie 25 de angajați. În 2010, a înregistrat o pierdere de 630.074 lei, cu 11 angajați. În 2012 firma nu a depus bilanț la Ministerul Finanțelor.

Cât privește Sport Club Bacău, clubul a avut în 2009 pierderi de 2.986.123 lei, în 2010 pierderi de 2.954.204 lei, iar în 2012 – 2.518.948 lei pierderi. „Clubul este privat, nu este al primăriei, a fost înființat de fostul primar Sechelariu, care a murit anul acesta, Dumnezeu să îl ierte”, a declarat pentru gândul purtătorul de cuvânt al primăriei Bacău, Ion Tomescu, promițând însă că va reveni cu detalii, după ce i-am transmis că pe listă apar doar firme de stat. Reprezentanții Primăriei Bacău nu ne-au trimis răspunsul solicitat până la publicarea acestui articol. 

Primarul din Crângu, despre Serv Crângu SRL: „A fost cu cetățenii ăștia, din ăștia care nu aveau nici un Dumnezeu, săracii”

Serv Crângu SRL, din comuna cu același nume din județul Teleorman, este o altă firmă care apare pe lista firmelor deținute de consiliile locale și care au pierderi ce se adună la deficitul guvernamental.

În 2011 firma a avut pierderi de 259 de lei, potrivit bilanțului depus la Ministerul Finanțelor. În 2012 Serv Crângu a avut venituri de 135.042 lei, o pierdere de 45.607 lei, cu număr mediu de 16 salariați.

„În prezent e luată hotărâre de consiliu în care activitatea e suspendată pe trei ani. Luna aceasta a fost dată hotărârea. Nu se putea continua. A fost cu cetățenii ăștia, din ăștia care nu aveau nici un Dumnezeu, săracii. Și nu am putut să o susținem. Am vrut să facem noi ceva. Prima dată am fost vreo 22 (de angajați n.n.) după aia am mai rămas 15. Și tot așa până când nu s-a mai putut face. Nu e înființată de mine. E înființată de vreo doi ani, trei. Asta se făcea treburile comunei cu ea. La căminul cultural, la tot ce era de făcut, la sistemul de apă, la ce a avut primăria de făcut. Și nu s-a putut să o mai ținem practic cu bani”, a declarat pentru gândul primarul din Crângu, Ion Vija.

Pasărea Garden SRL, localitatea Tunari, Ilfov

În 2012, societatea Pasărea Garden, înregistrată în Tunari (Ilfov), care desfășoară „activități de contractare, pe baze temporare, a personalului”, a avut venituri de 347.944 lei și a încheiat cu  o pierdere de 11.212 lei. Numărul mediu de salariați în 2012 a fost de 18.  În 2011, firma a avut venituri de 50.000 lei, dar a încheiat cu o pierdere de 10.194 lei, având în medie 8 salariați. Reprezentanții primăriei Tunari nu au putut fi contactați pentru a ne oferi detalii despre sereleul Pasărea Garden.

Deficitul bugetar, jumătate din ținta anuală

Deficitul bugetar a coborât după primele zece luni ale anului de la 8,1 miliarde de lei la 7,6 miliarde de lei, respectiv 1,21% din PIB, reprezentând mai puțin de ju­mă­tate din ținta anua­lă de deficit de 2,5% din PIB negociată pentru acest an cu FMI. În octombrie bugetul general consolidat a înregistrat excedent, însă rămâne de văzut dacă și în acest an se va repeta istoria creșterii spectaculoase a deficitului în ultimele luni ale anului.

„În trimestrul al patrulea este un deficit mai mare prognozat, deci și cheltuieli mai mari. Dacă veniturile rămân pe program, deficitul de la final de an ar putea fi ușor mai mic decât cel stabilit la rectificare, dar vestea bună este că ne vom încadra sigur în ținta de deficit negociată pe cash. Este o rezervă binevenită și pentru deficitul pe ESA, care va fi definitivat anul viitor, după retratarea companiilor de stat”, a declarat recent pentru Mediafax, ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea.

În noiembrie, autoritățile române au negociat cu FMI o nouă țintă de deficit pentru 2013, în creștere de la 2,3% la 2,5% din PIB.

În decembrie 2012 deficitul bugetar a derapat surprinzător, după ce în primele 11 luni a fost ținut oarecum sub control, ajungând la 14,8 miliarde de lei, adică 2,5% din PIB, depășind ușor ținta agreată de autoritățile române cu FMI, Comisia Europeană și Banca Mondială, dar și aștep­tările Finanțelor și ale analiștilor, potrivit Ziarului Financiar.

Lista celor 204 companii de stat care intră în calculul deficitului bugetar: