Cum au „dispărut” 22 de miliarde de lei din PIB-ul României

Conducerea Institutului Național de Statistică (INS) va fi demisă în scurt timp, după cum a anunțat prim-ministrul Victor Ponta, la începutul ședinței de Guvern de vineri. Motivul, după cum a explicat Ponta, este „greșeala gravă” a conducerii Institutului privind estimarea PIB-ului pe 2011, produsul intern brut fiind revizuit la finele anului trecut la o valoare de 556 de miliarde de lei, față de calculul precedent, din primăvară, conform căruia valoarea lui era de 578 de miliarde de lei.

Revizuirea PIB efectuată de către INS a dat peste cap calculele actualului Guvern, care va fi nevoit, după cum a declarat șeful Executivului, să „taie” cheltuieli de circa un miliard de lei din bugetul pe anul în curs.

„Ne-am trezit acum, la început de an, că Institutul Național de Statistică, Comisia Națională de Prognoză au greșit și după ce în 2003, 2004 până în 2010 au greșit de fiecare dată pe plus, adică calculau un PIB și după aia era un pic mai mare, în 2011 l-au greșit pe minus”, a declarat Ponta. „Nu am probe să cred că este vorba de o intenție, dar e o greșeală gravă. Anul ăsta, ca să ne înscriem în ținta de deficit, mai trebuie să tăiem un miliard lei, dintr-o greșeală de calculat”, a adăugat el.

PODCAST ALTCEVA Selly, despre cei care îl critică în necunoștință de cauză: „Părinții mei sunt oameni simpli, mi-au oferit ce nu le dau mulți părinți copiilor”

22:07

ACTUALITATE GÂNDUL urează tuturor cititorilor, partenerilor şi colaboratorilor CRĂCIUN FERICIT!

22:00

Președintele Institutului este Vergil Voineagu, care a fost numit în această funcție la începutul lui 2005 de către prim-ministrul de atunci, Călin Popescu Tăriceanu.

INS: Nu este vorba despre nicio eroare

Vineri seară, biroul de presă al INS a făcut publică o precizare, în care subliniază că nu este vorba despre nicio eroare. „În programul de producere și difuzare a datelor, Institutul Național de Statistică aplică ad-literam și consecvent la nivel național prevederile regulamentelor UE în domeniu și metodologiile de calcul corespunzătoare, făcându-le publice utilizatorilor, inclusiv în ceea ce privește politica de revizuire”, precizează conducerea Institutului.

Citește aici comunicatul oficial al INS

În comunicat se precizează, de asemenea, că „România calculează și transmite pe parcursul a 21 de luni, pentru indicatorii anuali, trei versiuni de estimare: provizorii (la 70 de zile), semidefinitive (la 9 luni) și definitive (la 21 de luni)”. Fiecare dintre aceste variante se bazează pe metode distincte, în funcție de disponibilitatea la momentul dat a resurselor pe baza cărora se calculează acești indicatori, adaugă conducerea Institutului, cu mențiunea clară că „diferențele între cele trei variante sunt inerente și nu sunt generate de erori de calcul”.

Într-o anexă a comunicatului oficial, INS prezintă cele trei metode diferite de calculare a PIB, precum și diferențele dintre cele două prezentate până acum, cea provizorie și cea semidefinitivă în cazul PIB pe 2011. Astfel, din anexă rezultă că motivul pentru revizuirea cu aproape 22 de miliarde de lei în jos a produsului intern brut pentru acel an se datorează faptului că, folosind metodologia pentru a calcula PIB-ul semidefinitiv, la capitolul „valoare adăugată brută” suma a scăzut cu aproape 22 de miliarde de lei.

Citește aici anexa în care INS prezintă felul în care a calculat PIB-ul pe 2011

De ce au dispărut din statistici 22 de miliarde de lei din PIB

Economiștii susțin, la rândul lor, că nu este vorba despre nici un fel de eroare, ci despre limitările metodologiei de calculare a PIB mai ales pe timp de criză și într-o economie precum cea a României.

„Este o metodologie Eurostat. În primă instanță vorbim despre estimări iar apoi, pe măsură ce firmele își depun fișele fiscale, se revizuiește rezultatul. Nu cred că se poate vorbi, în niciun fel, de rea-voință din partea cuiva. Inclusiv SUA și Germania, în timp de criză, au avut revizuiri de PIB și deloc mici, de la creșteri de 0,2% din PIB la scăderi de 0,1% din PIB”, a declarat pentru gândul Ionuț Dumitru, economist-șef al Raiffeisen Bank, cu puțin timp înainte de anunțul primului-ministru privind destituirea conducerii INS.

„Primul efect este că și PIB-ul nominal pe 2012 este, de fapt, mai mic decât se anunțase anterior. Problema pentru 2013 este că produsul intern brut va fi calculat plecând de la o bază mai mică”, a adăugat Dumitru.

El a explicat că, de exemplu, la capitolul conturi naționale, care vizează rezultatele financiare ale firmelor din România, în faza inițială INS prezintă o estimare, pe baza unei anchete, fișele fiscale ale companiilor fiind depuse la câteva luni distanță.

Din datele oficiale ale INS, publicate la finele anului trecut în anuarul statistic și citate de Ziarul Financiar, rezultă că cele mai mare discrepanțe ale rezultatelor semidefinitive față de cele provizorii s-au înregistrat la capitolele „comerț”, unde a reieșit o valoare de 62,7 miliarde de lei, în loc de 109,6 miliarde de lei în timp ce la capitolul „construcții” valoarea a fost de 47,5 miliarde de lei, față de prima estimare, care a fost de 56,7 miliarde de lei.

PIB-urile pe 2012 și pe 2013 trebuie revizuite și ele

Astfel, revizuirea PIB pentru 2011 la 557 miliarde lei va duce la o scădere a PIB prognozat pentru 2012 de la 608,5 miliarde lei la circa 587 miliarde lei, în condițiile în care se păstrează estimarea de creștere economică a CNP de 0,7% și deflatorul de 4,5, potrivit calculelor Mediafax.

Tot în condiițiile menținerii estimărilor de creștere și deflator publicate recent de CNP, se va modifica și PIB-ul pe 2013, care ar urma să scadă de la 648 miliarde lei la 625 miliarde lei, conform sursei citate, care subliniază că pentru 2011 PIB-ul revizuit la finele anului trecut este, totuși, cu circa 10 miliarde de lei mai mare decât cel luat în calcul de guvernul Boc pentru fundamentarea bugetului pe acel an.

Pentru că bugetul pe 2012 a fost fundamentat pe un PIB calculat în funcție de cel din 2011, este posibil ca ținta de deficit bugetar pentru anul trecut, de 2,2% din PIB să fi fost depășită de Guvernul Ponta, în condițiile în care la finele lui noiembrie acest indicator era de 1,77% din PIB, față de ținta asumată cu FMI de 2,2% din PIB. Astfel, în decembrie Guvernul ar fi avut la dispoziție cheltuieli fără acoperire în venituri de circa 2,6 miliarde de lei, pragul maximal nominal al deficitului bugetar fiind de 13,4 miliarde de lei. Cum PIB-ul pe anul trecut a fost revizuit în jos și el, după cel din 2011, în cazul în care Guvernul a atins pragul de 2,2% din PIB, de fapt acest prag înseamnă, conform noilor date 2,3% din PIB, pentru că procentul se aplică la un PIB mai mic.

Comisia Națională de Prognoză va anunța estimările privind PIB-ul din acest an peste o săptămână

Impactul efectiv al acestei revizuiri asupra bugetului pe anul în curs sunt greu de estimat în condițiile în care singurele date oficiale sunt cele ale Comisiei Naționale de Prognoză (CNP), care se bazează însă pe valoarea PIB anunțată de INS în primăvara anului trecut.

Președintele CNP, Ion Ghizdeanu, a declarat pentru Mediafax că revizuirea în jos a PIB pe 2011 va afecta, în mod evident, și valorile pe 2012 și pe 2013, dar că, în momentul de față, noile prognoze privind PIB-ul pe acest an nu sunt încă gata. „Nu am finalizat datele. Sunt multe cifre în discuție. Probabil vom avea un rezultat săptămâna viitoare”, a declarat el.

Indiferent de PIB, 2013 va fi un an greu pentru România

Indiferent de valoarea exactă a PIB în 2013, Ionuț Dumitru, economistul-șef al Raiffeisen Bank, susține că anul acesta va fi „un an greu”, mai ales pe fondul neclarităților din zona euro și a întregii UE, care se pare că mai are nevoie de timp pentru a-și rezolva problemele structurale ale economiei. Una dintre principalele probleme de anul acesta ar putea fi, susține el, lipsa intrărilor consistente de capital în economie.

„Trebuie să înțelegem că absorbția fondurilor europene este singura soluție. Estimarea noastră de creștere economică pentru acest an este de 1,5% din PIB, dar asta luând în calcul un scenariu în care absorbția fondurilor UE este consistentă”, ne-a declarat el.

O altă mare problemă, este, după cum a adăugat Dumitru, ineficiența cheltuirii banului public, măsurată ca efecte reale în economie. Astfel, deși România este pe primul loc în UE ca pondere a cheltuielilor legate de investiții în PIB, de circa 6%, acești bani nu se regăsesc cum ar trebui în dezvoltarea economică. „Sunt investiții record, ca statistică, de câțiva ani, dar dacă ne uităm în jur nu vedem nimic”, a explicat el.