Cum citesc primarii HĂRȚILE DE INUNDAȚII pe care Apele Române au dat 47 de milioane de euro

Vaideeni, o localitate situată în Nord – Vestul județului Vâlcea, la circa 50 de kilometri de municipiul reședință de județ, este una dintre cele mai afectate zone în urma viiturilor. Contactat de gândul, Achim Băluț, primarul din Vaideeni, în care trăiesc peste 4.000 de suflete, a admis, mai mult sau mai puțin direct, că hărțile de risc și de hazard la inundații, realizate de Apele Române, cu circa 47 de milioane de euro, nu i-au fost de prea mare ajutor.

„Nu înțeleg de ce nu slăbește deloc volumul apelor. De azi dimineață (marți dimineață n.r.) și până acum (ora 20:00) a fost un volum inimaginabil de apă. 200 de oameni au fost evacuați, peste 150 de locuințe au fost distruse. În cătunul Atârnați din comuna Vaideeni a intrat râul pe mijlocul lui și l-a distrus în totalitate”, ne-a spus primarul din Vaideeni, care a adăugat că deocamdată nu sunt victime.

„Cei de la Apele Române sunt blocați la lacul Brădișor, unde sunt probleme mari. Ne sprijină și Prefectura. Dar cu Dumnezeu nu ne putem pune”, a continuat primarul din Vaideeni.

Primarii nu știu să folosească hărțile, „trebuie instruiți”

Dr Mary Jeane Adler, director științific al INHGA, declara în aprilie, după ce Apele Române au anunțat finalizarea hărților de hazard la inundații, că primarii trebuie instruiți pentru a folosi hărțile.

„Hărțile de hazard se referă la benzile inundabile. Hărțile de risc indică și valori, estimări ale pagubelor în aceste benzi. Pot avea un risc zero acolo unde este un teren viran, ce poate fi inundat, sau pot avea risc mediu acolo unde este o localitate mică”, a declarat pentru gândul directorul științific al INHGA, Mary-Jeanne Adler.

„Primarii trebuie trainuiți (instruiți n.n.) ca să poată folosi aceste hărți. Pe baza anumitor debite maxime specialiștii pot face aproximații pe baza unor anumite scenarii”, a spus Adler.

Administrația Națională Apele Române (ANAR) a anunțat la începutul lunii aprilie că fiecare român va putea să vadă, printr-o căutare pe net, cât de mare este riscul ca localitatea în care trăiește să fie inundată, în anumite scenarii.

Zonele cu cel mai mare risc de inundații

Zonele cu cel mai mare risc de inundații sunt, potrivit reprezentanților Apelor Române, Bazinul inferior al Siretului, zona Banatului, zona dinspre Prut, iar la nivelul Capitalei, zonele inundabile sunt în vestul Bucureștiului și zona lacurilor, în special lacul Colentina.

La rândul lor, autoritățile locale vor putea ține cont de aceste hărți atunci când trebuie să elibereze, de exemplu, o autorizație de construcție într-o anumită zonă.

„Nu vom mai putea construi în acele zone cu riscuri de inundații. Trebuie să avem în vedere protecția acelor zone. Toți cei care fac asigurări au posibilitatea să analizeze cât mai corect valoarea obiectivelor asigurate și a populației. Sunt instrumente de lucru pe care România nu le avea până acum. Planurile de apărare vor fi reactualizate și Masterplanul la nivelul autorităților se va îmbunătăți. Avem instrumentele de lucru care ne vor permite să creăm niște prognoze și avertizări mult mai exacte, astfel încât orice inspectorat județean să intervină prompt în amplasamentul respectiv luând măsurile necesare’, a declarat, la începutul lunii aprilie, Vasile Pintilie, director general al ANAR.

77 de milioane de euro în plus

După ce Apele Române au dat circa 47 de milioane de euro pentru realizarea hărților de risc și de hazard la inundații, Ministerul Mediului a anunțat recent că va cheltui 77 milioane de euro pentru realizarea unui sistem informațional destinat prevenirii și reducerii consecințelor distructive ale inundațiilor.

Asocierea formată din Dimar SRL, Expert One Research, Rokura și UTI Grup va furniza Ministerul Mediului un sistem informațional destinat prevenirii și reducerii consecințelor distructive ale inundațiilor, potrivit Mediafax.

Denumit „WATMAN – Sistem Informațional pentru Managementul Integrat al Apelor -Etapa I”, proiectul Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice este finanțat din fonduri europene și are ca obiectiv stabilirea unei baze de infrastructuri adecvate la nivel național pentru prevenirea și reducerea consecințelor distructive ale inundațiilor.

„Lucrările de infrastructură propuse, piese de echipamente și dotări, vor fi instalate în puncte distincte pe întreg teritoriul românesc, în bazinele hidrologice Someș-Tisa, Crișuri, Mureș, Banat, Jiu, Olt, Argeș-Vedea, Buzău-Ialomița, Siret, Prut-Bârlad și Dobrogea-Litoral”, se precizează în anunțul de participare.

Lucrările se vor încheia în iulie 2015.