Cum explică Ministerul de Finanțe introducerea CASS în cazul veniturilor din chirii

Introducerea contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru veniturile obținute din chirii de către persoanele fizice, prevăzută în noua scrisoare cu FMI, reprezintă doar „un prim pas” pentru ca aceste contribuții să fie plătite de persoanele care obțin venituri din altă sursă decât salariul.

„Referitor la introducerea CASS (contribuției de asigurări sociale de sănătate) în cazul veniturilor obținute din chirii de persoanele fizice, precizăm ca această măsură are în vedere lărgirea bazei de contribuție, reprezentând un prim pas în vederea implementarii unei abordări fiscale unitare, astfel încât contribuțiile pentru sănătate să fie plătite de către persoanele care obțin venituri și din alte surse decât cele de natură salarială”, se arată într-un comunicat transmis de Ministerul Finanțelor, preluat de Mediafax.

Referitor la informațiile apărute în presă cu privire la conținutul noii scrisori de intenție cu FMI, potrivit căreia Guvernul urmează să majoreze și să introducă noi impozite, Ministerul Finanțelor Publice a precizat că scopul încheierii unui nou acord nu este legat de introducerea unor noi taxe și impozite.

„Conținutul noii scrisori de intenție cu FMI prevede o întreagă serie de măsuri necesare realizării reformelor din domenii precum sănătatea, transporturile, sectorul energetic, absorbția fondurilor UE, continuarea restructurării companiilor de stat etc. Aceste reforme vizează asigurarea echilibrelor macroeconomice sustenabile și continuarea creșterii economice”, menționează comunicatul de la Finanțe.

CASS pentru soții casnice – informație complet falsă

„Legat de informația conform căreia Guvernul și-a asumat în scrisoarea de intenție cu FMI introducerea CAS și CASS pentru soțiile și copiii majori aflați în întreținerea angajaților cu venituri mari, menționăm că aceasta este complet falsă. O asemenea măsura NU se regăsește în scrisoarea cu FMI”, adaugă scrisoarea.

În ceea ce privește impozitarea diferențiată a proprietăților în funcție de utilizarea acestora, începand cu 1 ianuarie 2014, MF menționează că această prevedere nu este o noutate introdusă în actuala scrisoare, ci reprezintă o măsură asumată prin scrisorile precedente și care a fost menținută în noua scrisoare.

„Precizăm că măsura a fost introdusă la cererea mediului de afaceri care a semnalat existența unor practici ce generau concurența neloială în piață. Astfel, persoanele fizice care utilizau proprietățile în vederea desfășurării unor activități economice, plăteau un impozit mult mai mic decât persoanele juridice care desfășurau același tip de activități”. se arată în comunicat.

Cât privește scăderea TVA pe tot lanțul de producție și distribuție a pâinii, respectiv și pentru făina și grâu, de la 24% la 9 %, aceasta a fost asumată de către Guvern în programul de guvernare. Măsura a fost intens solicitată și de mediul de afaceri fiind foarte bine primită de către acesta. Ea oferă premisele dezvoltării unei piețe concurențiale loiale, în care oamenii de afaceri corecți își pot dirija eforturile pentru dezvoltarea businessului, pentru investiții.

Această măsură reflectă în mod pragmatic preocuparea Ministerului Finanțelor Publice și a Guvernului pentru diminuarea evaziunii fiscale și creșterea colectării la bugetul de stat. Lupta împotriva evaziunii fiscale este un obiectiv prioritar asumat al Ministerului Finanțelor Publice.

Șeful misiunii FMI în România, Andrea Schaechter, a declarat săptămâna trecută, referindu-se la modificarea Codului Fiscal, că este necesară și lărgirea bazei de contribuții sociale, astfel încât sistemul să poată fi durabil și sustenabil.

Autoritățile române au convenit la finele lunii iulie cu FMI și Comisia Europeană (CE) un acord preventiv pe doi ani care va totaliza 4 miliarde euro, sumă împărțită egal de cele două instituții financiare internaționale, acordul stand-by urmând să fie discutat de boardul FMI în toamnă.

Cel mai recent acord al României cu FMI și UE, în valoare de 5 miliarde de euro și finalizat în luna iunie, a fost de asemenea de tip preventiv, după o înțelegere stand-by de circa 13 miliarde de euro semnată în 2009 și încheiată în 2011.