Cum interpretează analiștii decizia BNR de a reduce „dobânda cheie” de politică monetară, cea care „dă tonul” dobânzilor din piață

După reducerea dobânzii cheie de la 3,25% la 3% la sfârșitul lunii septembrie, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a sugerat că relaxarea monetară va continua mai degrabă prin reducerea ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei decât printr-o nouă tăiere a ratei dobânzii, se arată într-un comunicat al firmei de cercetare Capital Economics.

În aceste condiții, analiștii de la Capital Economics consideră că măsura anunțată marți de BNR a fost impulsionată de perspectiva de încetinire a inflației în perioada următoare, în urma scăderii semificative a prețului petrolului din ultima perioadă.

BNR are o țintă pentru inflația anuală de 2,5% plus/minus un punct procentual, iar în luna septembrie rata inflației s-a situat la 1,5%.

Reducerea dobânzii de politică monetară nu va avea un impact semnificativ asupra condițiilor monetare generale, dat fiind că dobânzile interbancare, ce reflectă costul la care băncile pot face împrumuturi între ele în lei, se află la sub 1%, cu mult sub nivelul dobânzii cheie. În schimb, creditarea este limitată din cauza lipsei lichidității în valută și a volumului mare de credite neperformante, potrivit Capital Economics.

De asemenea, economiștii de la firma britanică de cercetare notează că, indiferent dacă rata dobânzii de politică monetară va mai fi sau nu redusă, inflația va rămâne la un nivel scăzut, permițând relaxarea politicii monetare.

Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a decis marți să reducă rata dobânzii de politică monetară de la 3% la 2,75% pe an, nou minim istoric, coridorul de variație de la 2,75 la 2,5 puncte, precum și ratele rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în valută, de la 16% la 14%.

Decizia BNR a fost anticipată de analiștii financiar-bancari.