Cum poate câștiga România din Brexit

Boardurile companiilor trebuie să ia de acum încolo în considerare cum le va influența Brexitul din punct de vedere economic, legal și al reglementărilor, scriu consultanții KPMG într-o notă transmisă clienților vineri, imediat după anunțarea rezultatelor referendumului din Marea Britanie.

Cine va fi afectat?

Fiecare companie angajată în relații comerciale sau de investiții cu parteneri din Marea Britanie sau cu acționariat britanic va fi afectată de Brexit și trebuie să adopte o strategie pentru a stabili cum va răspunde din punct de vedere operațional, strategic și legal.

SPORT 2024, an-record: Simone Tempestini, al noulea titlu de campion

23:00

ACTUALITATE Burduja, despre FACTURILE la energie, după ridicarea plafonării: Fiecare român va alege furnizorii cu cele mai mici oferte

21:55

Impozite directe

Costurile tranzacțiilor rezidenților fiscali români sau britanici legate de impozitare vor putea crește deoarece directivele UE legate de impozitare nu vor mai avea caracter obligatoriu în Marea Britanie, precum sunt directiva pentru fuziuni în interiorul UE sau directiva părinte-subsidiar care permite unei companii să își transfere dividendele dintr-un alt stat fără a plăti impozit în țara unde compania are sediul.

TVA

Comerțul de bunuri și servicii dintre România și Marea Britanie nu va mai fi tratat de acum încolo ca schimb intracomunitar. Importatorii români nu vor mai beneficia de tratament simplificat  la TVA, iar exportatorii români vor fi nevoiți să achite TVA britanic pentru exporturile lor. UE nu va acorda scutiri de TVA în absența aplicării legislației europene.

Taxe vamale

În absența unui acord între UE și Marea Britanie , costurile pentru exportatorii români vor crește, ceea ce îi va determina să își reducă exporturile pe piața britanică, iar în același timp importurile britanice vor deveni mai scumpe și implicit mai puțin competitive decât produsele concurente din spațiul european.

Mobilitatea forței de muncă

Brexitul ar putea pune capăt libertății de mișcare între Marea Britanie și restul statelor din UE, ceea ce obligă companiile să adopte noi politici legate de transferul angajațiilor între Marea Britanie și restul UE în linie cu noile politici de migrație sau să considere relocarea unei părți a forței de muncă în alte zone.

Probleme legale, contractuale sau legate de protecția datelor

Transmiterea datelor va fi problematică în cazul în care Marea Britanie nu va mai fi subiectul regulilor comunitare. Companiile românești care fac afaceri cu parteneri britanici vor fi nevoite să își revizuiască contractele bazate pe reguli UE pentru a ajunge la zi și este posibil ca deciziile curților europene să nu poată fi invocate în cazuri care implică persoane juridice britanice.

Costuri asociate cu reorganizare structurală

Companiile multinaționale și cele românești cu afaceri în Regat se vor confrunta cu noi costuri de pe urma unor modificări ale impozitării și a relocării în alte jurisdicții.

Alte implicații

Printre implicațiile votului se află posibile fluctuații ale cursului de schimb și impactul lor asupra strategiilor de hedging, impactul asupra ratingurilor, o creștere a costurilor de finanțare, volatilitate bursieră și capacitatea reglementatorilor de a face față situației.

Comerțul româno-britanic nu va fi afectat de Brexit

Dumitru Miron, profesor la Academia de Studii Economice, este de părere că decizia britanicilor de a ieși din Uniunea Europeană nu va avea un impact puternic asupra țării noastre datorită ponderii reduse a schimburilor comerciale cu Marea Britanie în comerțul exterior al României.

„Rezultatul votului din Marea Britanie nu are semnificații fundamentale pentru România deoarece relațiile comerciale bilaterale nu sunt consistente. Exporturile românești către Regatul Unit ar putea suferi doar din cauza nemenținerii competitivității acestora.” , a declarat profesorul Dumitru Miron pentru ZF.

În anul 2015,volumul schimburilor comerciale dintre România și Marea Britanie a atins maximul istoric de 3,95 miliarde euro, în creștere cu 13,2% față de 2014, conform datelor Ambasadei României la Londra. România a exportat bunuri în valoare de 2,38 miliarde de euro către Marea Britanie, în creștere cu 10,6% față de 2014, și a importat bunuri în valoare de 1,57 miliarde euro , cu 17,5% mai mult decât în anul precedent.

Miron a declarat că procesul de ieșire din blocul comunitar va dura cel puțin doi ani și că doar o prelungire a negocierilor ar putea cauza probleme. „Dacă se activează articolul 50 din Tratatul de la Lisabona, procesul de negociere va dura minimum doi-trei ani, timp în care Marea Britanie se va bucura de toate beneficiile de membru al Uniunii Europene. Problema se pune pe un interval mai mare de patru ani.”

Odată cu ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, britanicii își vor pierde accesul pe piața unică europeană, lucru care va obliga Marea Britanie să își renegocieze acordurile comericale cu restul Europei. Britanicii pot urma modelul Elveției, care și-a negociat eliminarea taxelor vamale pentru fiecare sector în parte sau al Norvegiei, care acceptă reglementările UE în schimbul accesului nelimitat pe piețele europene. 45% din exporturile britanice respectiv 55% din importurile țării au loc cu state din UE, conform datelor Oficiului Național de Statistică din Regat.

Dumitru Miron nu se așteaptă la o reintroducere a taxelor vamale în cazul în catre Marea Britanie nu obține acces pe piața UE și consideră că în cazul în care vor fi aplicate nu vor afecta puternic comerțul exterior al Marii Britanii. „Nu cred că se va reveni la taxe vamele. În cazul celui rău scenariu, care prevde o relație comercială bazată pe regulile OMC (Organizația Mondială a Comerțului)/GATT (Acordul General pentru Tarife și Comerț), taxele sunt infime, nivelul mediu este nesemnificativ.”

Totuși, profesorul Dumitru Miron nu vede motive de îngrijorare în ciuda deciziei alegătorilor din Regatul Unit și este de părere că rezultatul votului nu va împiedica deloc statele lumii să aibă relații comerciale mai strânse.

„Alegerea făcută de britanici a fost una emoțională, dar lumea trebuie să se întoarcă la masa raționalității economice. Marea Britanie are interesul menținerii accesului pe piața unică europeană, iar regimul de schimb poate fi negociat, un exemplu este modelul elvețian. Dacă ar fi să îi ascultăm pe cei care au susținut ieșirea, Marea Britanie ar putea deveni membru NAFTA (Tratatul Nord-American de Liber Schimb), iar în prezent, UE și SUA, necogiază un acord transatlantic de liber schimb. Indiferent ce face Mare Britanie, lumea se îndreaptă tot în direcția liberului schimb.”

Citește în continuare pe zf.ro.