Cum pot face românii bani din râme roșii, pește și legume, toate crescute în containere (EXCLUSIV)

Cu o investiție inițială de aproximativ 22.000 de euro și prin reintroducerea resturilor vegetale provenite din agricultură, de la cantine, restaurante sau chiar și din consumul casnic în procesul de producție alimentară, pe baza unui model de circularitate care implică viermi și râme, dar și pești, legume și răsaduri, românii cu mintea deschisă la inovație ar putea câștiga chiar și 3.500 de euro lunar.

Cel puțin asta promit Alin Pîrjolea și Matei Huber, absolvenți ai Facultății de Mangement din cadrul USAMV, co-autori ai proiectului „Throw to Grow”, finalist în cadrul concursului „The Circular Agriculture Challenge”.

Demn de menționat este că inițiativa competițională a aparținut Ambasadei Regatului Țărilor de Jos, Ministerului olandez al Agriculturii, Naturii și Calității Alimentelor, în parteneriat cu Business Development Group și cu sprijinul Mega Image.

POLITICĂ Calendarul alegerilor prezidențiale. Guvernul ar putea lua o decizie pe 8 ianuarie/ Surse liberale: primul tur, la finalul lunii martie

13:09

VIDEO George Simion refuză consultările de la Cotroceni: „Cum să ne întâlnim cu un personaj care uzurpează calități oficiale”

13:00

Potrivit precizărilor celor doi tineri, ideea a pornit de la faptul că marea majoritate a producătorilor agricoli au la bază un sistem liniar de producție sau de aprovizionare.

În urma procesului de producție, spun ei, rezultă anumite bunuri valorificabile, dar și anumite resturi vegetale. Practic, afirmă cei doi, resursele nu sunt utilizate în totalitate.

„Aceste resturi vegetale fie sunt depozitate, fie sunt arse, fapt care are au un efect negativ asupra mediului înconjurător, poluând aerul”, explică cei din proiectul „Throw to Grow”.

Importanța ideii de model circular

Alin Pîrjolea, co-autor al proiectului mai sus amintit, susține că noi toți ar trebui să acordăm o importanță deosebită ideii de economie circulară. Vorbim practic de reintroducerea în procesul de producție a resturilor vegetale care rezultă în urma acestuia, dar și din consum.

„Unul dintre obiectivele noastre este ca aceste resturi vegetale să fie ulterior descompuse și utilizate pentru creșterea legumelor într-un mediu hidroponic”, a precizat Pîrjolea.

La rândul său, Matei Huber, celălalt co-autor al proiectului, a precizat că soluția găsită de „Throw to Grow” la transformarea în realitate a acestui obiectiv este una modulară.

„Vorbim de trei module care pot fi folosite împreună sau separat. Avem ca inputuri resturile vegetale de la cantine, restaurante sau chiar și de la case. Fiecare modul este construit într-un container de transport maritim, ceea ce le face foarte versatile pentru transport oriunde pe glob și pentru folosirea în cadrul urban”, a adăugat Huber.

De la deșeuri vegetale la râme și viermi, la pește și la o producție de legume timp de 365 de zile pe an

Conform spuselor celor doi, proiectul „Throw to Grow” are la bază trei module. Primul este, în fapt, un container de șase metri lungime cu vase care conțin râme roșii (viermi, după caz) și care are un preț estimat de 5.000 euro.

Cel de-al doilea modul este reprezentat de un container tot de șase metri lungime folosit pentru piscicultură, tot în valoare de 5.000 euro, iar modulul trei este reprezentat de un container de 12 metri lungime folosit pentru creșterea legumelor în sistem hidroponic (vertical farm), cu o valoare investițională estimată de 12.000 euro.

„Referitor la modulul 1, vorbim de anumite cutii în care introducem apă, resturile vegetale și râme (n.r. – din specia Eisenia Foedtida) care lucrează la descompunerea acestor resturi vegetale.

Râmele pot consuma echivalentul a jumătate din greutatea lor, zilnic. În plus, râmele dintr-un singur modul pot consuma aproximativ 20 de kilograme de resturi vegetale, zilnic”, susține Alin Pîrjol.

Circularitatea modulelor: „Râmele bătrâne devin hrană pentru pești”

Modulul 2 are la bază acvacultura, explică Pîrjol. Practic, generațiile bătrâne de râme din modulul 1 sunt utilizate ca sursă de hrană pentru peștii care cresc în bazinele din modulul 2, iar în urma hrănirii peștilor rezultă o apă puternic nitrificată, utilizată în modulul 3.

Circularitatea modulelor este dovedită astfel din plin.

„Practic, apa este bogată în nitrat de amoniu care, știm foarte bine, este un nutrient natural pentru plante”.

„Resturile activității din modulul 1 – râmele – servesc ca hrană pentru pești și duc la apariția unei soluții de îngrășământ natural, foarte productiv pentru plante.

„Modulul 3 este, practic, cel mai important din cadrul proiectului nostru. Acesta introduce tehnologia de ferme verticale, deoarece combinăm vermicompostul lichid pe care îl obținem din modulul 1 și apa puternic nitrificată de la nivelul modulului 2, într-un mediu hidroponic.

„De asemenea, faptul că noi avem aceste trei module, ne permite să fim versatili și să combinăm Modulul 2, adică sistemul de acvacultură, cu mediul hidroponic, pentru a obține un mediu acvaponic”, a explicat mai departe Alin Pîrjol.

Profitabilitatea maximă înseamnă utilizarea în tandem a celor trei module

La rândul său, Matei Huber a precizat că recomandarea pentru potențialii investitori este de a utiliza cele trei module împreună, pentru a maximiza profitabilitatea.

„Deși noi recomandăm folosirea celor trei module împreună, pentru profitabilitate maximă și pentru descompunerea resturilor vegetale, ele pot fi folosite și separat, iar fiecare modul produce bunuri independente, care pot fi valorificate mai departe”.

„Primul modul produce vermicompost lichid și vermicompost solid, care pot fi folosite în culturile de la fermă.

„Al doilea modul are un flux continuu de pești care pot fi vânduți și apa puternic nitrificată care, din nou, poate fi folosită pentru hrănirea plantelor, iar al treilea modul produce constant, pe tot timpul anului, fiind un mediu protejat, fie răsaduri, fie legume.

„Legumele acestea pot fi crescute local. Practic, avem zero costuri și zero poluare generate de transportul legumelor până la punctul de vânzare”, a explicat Huber.

Costurile de operare pentru primele două module sunt neglijabile (nu necesită lumină artificiala), iar costul de întreținere pentru modulul 3 este de aproximativ 200 de euro, lunar.

Apa, utilizată de 10 ori mai eficient

Apa, o resursă finită, contează din ce în ce mai mult în procesul de producție a alimentelor al zilelor noastre. De aceea, cei doi tineri au ținut foarte mult s-o utilizele în cel mai eficient mod cu putință.

Însă, un consum mic de apă în procesul de producție a râmelor (viermilor), vermicomposturilor lichide și solide, a peștilor, a apei puternic nitrificate, respectiv a răsadurilor și a legumelor nu reprezintă singurele avantaje.

„Vorbim de un mediu în care apa este utilizată de 10 ori mai eficient decât în sistemele convenționale și este utilizată cu 90% mai puțină apă decât în sistemele convenționale”.

„Un alt avantaj al acestui modul este că poate funcționa în containerul respectiv 365 de zile pe an și utilizează mult mai eficient spațiul. Într-un astfel de container se pot cultiva cu până la de 20 de ori mai multe legume decât în sistemele convenționale, pe aceeași suprafață.

„De asemenea, un alt avantaj este și faptul că plantele nu au contact cu solul. Ele plutesc pe apă și sunt mult mai puțin expuse la boli și dăunători, ceea ce este foarte important deoarece în sistemele convenționale, acestea chiar reprezintă o bătaie de cap”, a puncat Alin Pîrjol.

Pudră de viermi în loc de carne

Matei Huber a precizat că modulul 1 nu produce doar râme roșii și vermicomposturi. Pentru că piața cere încontinuu noi surse de hrană minimum poluatoare, alături de Alin Pîrjol, Matei a experimentat cu o specie de viermi care, la maturitate, pot fi deshidratați și măcinați, pudra astfel obținută conținând 70% proteină.

„Noi tot am experimentat cu diferite metode de descompunere a resturilor vegetale și de reintroducere a lor în ciclul de producție”.

„Piața actuală ne cere noi surse de hrană, care să polueze cât mai puțin. Am experimentat cu o specie de viermi care mănâncă resturi vegetale, iar la maturitate, dacă sunt deshidratați și măcinați, pudra aceea conține 70% proteină și poate fi potrivită și pentru consumul uman, și pentru cel animal.

„De asemenea, am experimentat și cursuri profesionale de gătit, pentru a găsi o alternativă, un înlocuitor pentru carne din această specie de viermi”, a conchis Huber, care a mai menționat că-i mulțumește decanului facultății, Dinu Toma Adrian, pentru că le-au prezentat celor doi acest proiect, cunoscându-le pasiunea pentru modelul circular, încă din anul II de facultate.

Cel mai „Agri Smart” proiect

Chiar dacă nu au ocupat primul loc pe podium, autorii proiectului „Throw to Grow” au primit premiul special al juriului, pentru cel mai „Agri Smart” proiect.

De altfel, toate cele șase echipe care au ajuns ȋn finala „The Circular Agriculture Challenge” au fost apreciate și premiate de juriu, organizatori și parteneri. Categoriile au fost: cel mai urban-smart proiect, cel mai complex proiect, cel mai educativ proiect, cel mai inspirațional proiect, cel mai deschis pentru comunitate proiect și premiul special al juriului.

„Felicitări tuturor! Acum nouă ani aveam la noi ȋn echipă o idee, care astăzi se numește «Gusturi Românești». Totul a pornit de la o idee simplă, cu mult entuziasm, așa cum pleacă și azi de la voi”, a mărturisit Adrian Nicolaescu, reprezentantul retailer-ului Mega Image.

Prezent la eveniment, E.S. dl. Roelof van Ees, Ambasadorul Regatului Țărilor de Jos, a declarat că acest concurs de idei reprezintă un nou pas în excelenta colaborare româno-olandeză din domeniul agricol și cel al educației.

„Am lansat o provocare tinerilor și aceștia au acceptat-o cu mult curaj. Felicitări lor și profesorilor lor! Sunt convins că tânăra generație poate și chiar trebuie să își aducă propria contribuție la durabilitatea sistemelor noastre agroalimentare. Ar trebui să apreciem fiecare pas mic, dar practic, care poate contribui la implementarea politicilor naționale și internaționale, care adesea sunt destul de abstracte. Acesta este și cazul proiectelor participante la concursul nostru de idei”, a mai menționat Ambasadorul Regatului Țărilor de Jos.

Agricultura circulară are la bază optimizarea procesului de producţie, astfel încât acesta să devină sustenabil, prietenos cu mediul înconjurător şi să minimizeze risipa de materie primă. Rezultatul este un sistem care produce mai mult, folosind mai puţine resurse, datorită reciclării şi refolosirii lor.

Vezi Galeria foto 9 Imagini