Cum s-a înecat hidrocentrala de pe Jiu în PET-urile românilor nesimțiți

Sute de tone de deșeuri menajere, PET-uri, arbuști, dar și animale moarte, aparatură electrocasnică sau diferite obiecte de uz casnic pun în pericol an de an funcționarea normală a hidrocentralelor din toată țara. În ultimii cinci ani, poluarea apelor de suprafață a fost tot mai pronunțată, susțin reprezentanții Hidroelectrica, care au pus la dispoziția gândul imagini cu hidrocentrale „avariate” de gunoaie.

Luate de râuri, gunoaiele parcurg o întreagă călătorie, de la izvoare și până la construcțiile hidrotehnice, care sunt primele obstacole în calea lor.

Recent, un astfel de caz s-a înregistrat pe râul Jiu, unde o viitură a adus sute de metri cubi de PET-uri și tone de alte deșeuri riscând să „înece” centralele hidroelectrice de la Vădeni și Târgu Jiu.

ACTUALITATE Victor Ponta: „Cu cât avansează INTELIGENȚA artificială, cu atât avansează și prostia naturală”

19:00

LOTO NUMERELE extrase la Tragerile Speciale de Crăciun din 22 decembrie 2024

18:50

Administratorul judiciar al Hidroelectrica, Remus Borza, este revoltat de situație și spune că problema apare în primăvara fiecărui an nu numai pe Jiu, ci pe toate râurile, punând în pericol construcțiile hidrotehnice și siguranța locuitorilor.

El spune că vina aparține Apelor Române, instituție căreia Hidroelectrica îi plătește anual taxe de 80 de milioane de euro pentru apă și care are obligația să curețe apele.

„La fiecare viitură, apele preiau tone de gunoaie și PET-uri de la țăranii care au casele pe malurile râurilor. După ce plătim 80 milioane de euro pe an Apelor Române pentru apă, mai trebuie să le facem și treaba lor, să curățăm luciul de apă de gunoaie”, a declarat pentru gândul administratorul judiciar al Hidroelectrica, Remus Borza.

„Suntem un popor primitiv, barbar”

El susține că deșeurile provin de la locuitorii satelor din apropierea râurilor.

„Suntem un popor primitiv, barbar, toți țăranii riverani unor cursuri de apă depozitează strategic, pe malul râurilor, gunoaie menajere, gunoi de grajd, PET-uri, cârpe. Când se umflă, apele spală curțile de gunoaie. Deșeurile, dar și buștenii, vin și ne înfundă nouă agregatele”, a explicat Borza.

Reprezentanții Hidroelectrica Târgu Jiu spun că de-a lungul albiilor există și gropi de gunoi care la viituri sunt „spălate” de curenți și aduse pe cursurile râurilor.

Sumele totale cheltuite în perioada 2008-2012 pe igienizarea albiei râului Jiu – la 500 m aval de baraje – și a luciului lacurilor de acumulare se ridică la circa 345.000 de lei, potrivit datelor furnizate gândul de oficialii Hidroelectrica Târgu Jiu.

Borza: „Garda trage de noi, dar ar trebui să meargă la cei 5 milioane de țărani care au doar izmene”

Pe de altă parte, Borza nu și-a ascuns nemulțumirea față de inspectorii Gărzii de Mediu care au atras atenția în mai multe rânduri oficialilor companiei Hidroelectrica să curețe apele, dar Borza spune că acest lucru nu reprezintă obligația Hidroelectrica, ci cade în sarcina Apelor Române.

„Garda de Mediu vine și trage de noi, că suntem o societate solvabilă, în loc să meargă la cei 5 milioane de țărani care au doar izmene”, comentează Borza.

„Garda nu ne-a amendat, ne-a atras atenția, ne-a pus în vedere să curățăm apele. Au fost la noi și acum câteva zile”, arată Borza.

O exploatare greșită ar conduce la pagube majore

Cătălin Tilea, directorul Hidroelectrica Târgu Jiu, a declarat pentru gândul că în ultimii cinci ani fenomenul poluării râurilor a fost tot mai accentuat.

„Am constatat de-a lungul celor 15 ani lucrați în Hidroelectrica, că în ceea ce priveste poluarea cu PET-uri, crengi, tot felul de obiecte și lucruri, care de care mai diverse  –  aparatură electrocasnică, animale moarte, obiecte de uz casnic  – a râurilor și apelor de suprafață, în ultimii cinci ani aceasta este mai acută și mai pronunțată ca niciodată”, este de părere Cătălin Tilea.

Viiturile din perioada 14 martie-16 martie au adus deșeuri care puteau pune în pericol siguranța construcțiilor hidrotehnice de pe Jiu.

Maximul viiturii a fost atins pe 15 martie 2013, cu un debit deversat de 260 m cubi/secundă. Regulamentele și normativele de exploatare în condiții de siguranță prevăd că la peste 100 m cubi/secundă se opresc hidroagregatele și se face deversare prin stavile și clapete. 

„Încă de la inceputul viiturii, pe suprafața lacului au apărut gunoaie plutitoare care puteau pune în pericol siguranța construcției hidrotehnice și a cetățenilor orașului Târgu Jiu, in cazul in care acestea se concentrau în zona câmpurilor de deversare și le puteau bloca. Să nu uitam ca lacul de acumulare Vădeni este colmatat în proportie de 80%”, a explicat pentru gândul Cătălin Tilea.

El a spus că angajații Hidroelectrica Târgu Jiu din cadrul celor două centrale hidroelectrice – Vădeni și Târgu Jiu – au reușit să îndepărteze pericolul, avertizând că în caz de ” exploatare greșită în caz de viituri ar conduce la pagube majore”.

Tilea spune că volumul total de deșeuri strânse în baraje în perioada amintită, în zona câmpurilor deversoare este estimat la 200 metri cubi.

„Nu mă așteptam să mai aducă apele atâtea PET-uri”

Reprezentanții Serviciului de Gospodărire a Apelor din Târgu Jiu recunosc că sunt depășiți de situație și că problema poluării râurilor și barajelor Hidroelectrica cu PET-uri și gunoaie menajere este veche de ani de zile.

Șeful Serviciului de Gospodărire a Apelor din Târgu Jiu, Teodor Popescu, se declară „tare supărat” că, după ce abia terminase, de câteva zile, curățenia pe barajele și cursurile de apă, o nouă viitură a adus cantități impresionante de PET-uri și alte deșeuri.

El este de părere că deșeurile provin de la locuitorii din Uricani, Livezeni, Petroșani. 

„Suntem tare supărați că abia terminasem curățenia. Nu mă așteptam ca apele să mai aducă atâtea PET-uri. Dar ne apucăm iar de treabă. Am adunat 300 de saci de PET-uri, mâine mai adunăm vreo 200 de saci. Avem sprijin și de la primăria Târgu Jiu și primăria Turcinești, ne-au dat vreo 30 de oameni, plus echipele noastre. PET-urile le adunăm bucată cu bucată și le băgăm în saci”, a explicat Popescu.

Nici vremea nu a ținut cu cei de la Apele Române.

„Vremea e rea, nu ne lasă să ne facem treaba. Azi ne-a lăsat un pic să strângem PET-uri, dar în rest a plouat, iar eu nu pot lăsa oamenii în muncească în ploaie”, ne povestește șeful Societății de Gospodărire a  Apelor Târgu Jiu.

Funcționarea centralelor hidroelectrice de la Vădeni și de la Târgu Jiu este afectată de poluarea apelor.

Problema poluării cu PET-uri și alte deșeuri apare menționată și în rapoartele anuale ale Hidroelectrica. De exemplu, în raportul Hidroelectrica din 2009 se menționa că la Sucursala Hidrocentrale Târgu Jiu a avut loc o acțiune de ecologizare a luciului apei pe lacul de acumulare de la centrala hidroelectrică Vădeni.

În document se vorbea despre faptul că „în urma ecologizării s-a strâns o cantitate semnificativă de PET-uri”, alături de deșeuri menajere și masă lemnoasă. Întreaga cantitate de deșeuri a fost valorificată la acea dată de o firmă specializată.

Recent, viceprimarul Orșovei, Constantin Negulescu, a declarat pentru Agerpres că Golful Cerna a fost poluat cu cantități impresionante de PET-uri și resturi menajere.

Viceprimarul spune că autoritățile se confruntă de zece ani cu acest fenomen care este cauzat de creșterea debitului râului Cerna ale cărui ape au spălat depozitele ilegale de deșeuri menajere din localitățile Băile Herculane, Mehadia și Topleț din județul Caraș-Severin.