Cum s-a stins mica revoluție fiscală a Guvernului Cioloș. Biriș: „Nu sunt nebun. Măsurile au fost discutate și agreate”
Gabriel Biriș a afirmat, în cadrul unui interviu la ZF Live, că pachetul de modificări ale Codului Fiscal le discutase și agrease înainte de venirea sa la Ministerul Finanțelor, având „promisiunea susținerii în T1 a introducerii acestui pachet”.
„Le-am discutat (n.r – modificările) înainte de venirea mea la minister. Acesta este motivul pentru care am acceptat cu onoarea de a mă alătura acestui Guvern. Am avut promisiunea susținerii în T1 a introducerii acestui pachet. Pe măsuri am avut, altfel nu veneam”, a spus Gabriel Biriș.
În viziunea sa, retragerea susținerii proiectului din partea Ministerului de Finanțe s-a produs pe fondul isteriei create, în spațiul public, în jurul ideii majorării de taxe.
„Măsurile au fost discutate și agreate, altfel nu puteam să îmi permit să ies. Nu sunt nebun. De ce s-a întâmplat ce s-a întâmplat miercuri și anume retragerea susținerii? Miercuri nu am putut să discut între patru ochi cu nimeni. Singura (n.r – explicație) și e absolut omenește această explicație: s-a generat toată isteria majorării de taxe, cu dublarea contribuțiilor. Normal că, timpul fiind și foarte scurt și fiind un val care se construia împotriva acestui proiect, e abolut omenește ca oamenii să se fi gândit că o fi altceva. Atunci au ieșit și au zis: ‘noi nu susținem niciun proiect de majorare de taxe'”, a mai spus Biriș.
De asemenea, subliniază el, reacția publică din partea partidelor politice a contribuit la respingerea proiectului.
„Apoi a fost și reacția publică din partea partidelor politice, care au atras atenția că modificările sunt de prea mare anvergură și un Guvern tehnocrat nu ar trebui să își asume astfel de modificări, și atunci s-a făcut pasul în spate. Din punctul meu de vedere, odată ce proiectul pentru care am acceptat să vin la Ministerul Finanțelor nu a mai fost susținut, singura soluție era demisia, pe care mi-am dat-o, a fost acceptată și acum cred că este foarte important să explicăm și oamenilor să înțeleagă cât de important e acest proiect pentru noi”, a mai spus Biriș, susținând că proiectul de OUG conținea „vreo zece modificări”, de fapt.
În aceeași zi, Biriș a afirmat, pe pagina sa de Facebook, că a lucrat, alături de colegii săi din Ministerul de Finanțe, „sute de ore” la „proiectul de OUG scurs către presă, marți seară” și că „unii au crezut că l-au înțeles după 3 ore și s-au apucat să îl „toace””. Biriș a prezentat, de-a lungul postării, „un inventar al măsurilor cuprinse în cele 100 de pagini”, anunțând că, în zilele ce urmează, le va descrie pe fiecare în parte.
„1. CFC rules. Profiturile „parcate” prin paradisuri fiscale deveneau impozabile in Romania. De-offshore-izarea Romaniei…
2. Momentul zero. Un set de masuri care ar fi facut extrem de dificil de ascuns averile neimpozitate. Declaratie de patrimoniu (momentul zero) pentru rezidentii cu avere de peste 1 mln euro (pentru a fi relevant) + declarare voluntara si impozit de 16%(la fel cat ar plati azi daca ar fi prinsi) + impozit sanctionatoriu de 75% pentru sumele nejustificate identificate prin aplicarea masurilor de control indirect (nu 16% cum este azi), dupa „momentul zero”.
3. Impozitul pe dividende ramanea 5%, dar doar pentru dividende de la firme romanesti sau din UE. Pentru restul, in special pentru cele de prin paradisuri fiscale – 16%. Pentru stabilitate, avem nevoie de baza impozabila mare, nu de erodarea bazei fiscale prin masuri iresponsabile.
Acestea sunt probabil masurile care au speriat/iritat cel mai mult pe unii, dar despre care – evident, nu au avut nici un interes sa se vorbeasca public. Cu putine exceptii, au si reusit.
4. Restructurarea Titlului IV (impozitul pe venit) si Titlului V (contributii sociale):, incluzand:
– mutarea CAS si CASS la angajat, cu ajustarea coresunzatoare a brutului, pentru a asigura neutralitatea masurii. Nimeni nu ar fi platit un leu in plus, era o imensa simplificare. O sa explic ulterior de ce a fost nevoie de aceasta masura;
– plafonarea efectiva a bazei de calcul a CAS si CASS (la 5 sal medii), functie de suma veniturilor, nu pe fiecare tip de venit, fara schimbarea structurii actuale (CAS pt. salarii si venituri din activitati independente, CASS pentru salarii, venituri din activitati independente, din investitii, din cedarea folosintei bunurilor, din alte venituri);
– introducerea declaratiei anuale de impunere (nu de venit, ca acum), ca instrument de globalizare, dar si de regularizare a CAS, CASS, impozit pe venit. Formular inteligent, calcul automat al impozitelor si contributiilor de plata/de rambursat. Minim 2 milioane de decizii de impunere emise de ANAF anual ar fi disparut.
5. Redefinirea SOP (stock options) pentru a permite si antreprenorilor romani sa atraga talent prin acest instrument de motivare, nu numai companiilor listate, in general multinationale.
6. Eliminarea limitarii in timp a scutirii de impozit pe profitul reinvestit. Pentru a stimula investitiile in sectorul privat. In fapt, nici macar nu este vorba de scutire, ci de amanare. Scutirile nu imi plac, dupa cum stiti deja:-)
7. TVA
7.1 Eliminarea referirilor la analizarea de catre ANAF a „intentiei si capacitatii” contribuabilului de a desfasura activitati impozabile si inlocuirea cu analiza de risc, atat la inregistrare cat si ulterior. Eliminarea posibilitatii de a anula coduri pentru greseli mici si introducerea posibilitatii unui sistem de reactie rapida impotriva fraudei, prin suspendarea codului (nu anulare). O sa explic in detaliu ulterior;
7.2 introducerea unui sistem de TVA cu cota forfetara zero, pentru agricultori. Un regim simplificat, cu efecte similare celui de scutire, fara sa fie scutire. O sa explic si asta, e o (alta) poveste frumoasa despre cum se poate simplificare, fara sa chinuim oamenii degeaba…
7.3 Reguli noi cu privire la ajustarea TVA, pentru a evita un infrengement.
8. Impozitul pe cladiri, eliminarea evaluarilor la cladirile cu utilizare mixta si la locuintele detinute de firme. Tot pentru simplificare, valoarea impozabila urmand a se calcula ca la locuintele detinute de persoane fizice”, a detaliat Biriș pe Facebook.
Explicațiile sale vin în contextul în care acesta și-a dat demisia după ce proiectul de ordonanță de urgență referitor la modificarea Codului Fiscal, care a apărut în presă zilele trecute, a stârnit vâlvă în spațiul public, în condițiile în care ministrul de Finanțe, Anca Dragu, a declarat că nu și-l asumă.
Concret, în cursul zilei de marți, săptămâna trecută, Ministerul Finanțelor punea pe circuitul de avizare un proiect de ordonanță de urgență de modificare a Codului Fiscal intrat în vigoare la 1 ianuarie 2016, prin care ar fi urmat să fie schimbate în mod substanțial aproape 200 de articole din cele 500 ale Codului, una dintre propuneri fiind și creșterea contribuțiilor CAS.
În ziua imediat următoare, cei de la Finanțe au anunțat, printr-un comunicat de presă, că nu există o inițiativă asumată de ministrul Anca Dragu care să includă majorări de taxe și de impozite sau de contribuții sociale obligatorii.
„Așa cum am menționat în nenumărate rânduri, Ministerul Finanțelor Publice nu are în vedere majorări de taxe și impozite în acest an. Singurele măsuri care au fost și sunt vizate sunt de simplificare a procedurilor fiscale și în favoarea activității economice”, se arăta în comunicatul Finanțelor.
Totodată, Anca Dragu arăta, la acel moment, că nu se poate pune problema de „măsuri care să creeze poveri fiscale suplimentare pentru niciun tip de contribuabil”.
„În acest context, creșterea taxelor nu a fost luată în considerare ca scenariu posibil pentru pachetul de măsuri ce va modifica Codul Fiscal. Nu includem măsuri care să creeze poveri fiscale suplimentare pentru niciun tip de contribuabil, persoane juridice, fizice, persoane fizice autorizate sau cele cu activități independente”, declara Anca Dragu.
Citiți aici toate prevederile actului care ar modifica actualele prevederi ale Codului Fiscal.