Cum s-au pierdut pe lângă drum peste 200 de miliarde de lei destinați modernizării României. „Mai mult s-a furat decât s-a investit”

În ultimii șase ani, statul a cheltuit peste 207 de miliarde de lei, echivalentul a 34,1% din PIB-ul de anul acesta, pentru investiții. Banii au ajuns la bugetele locale, la Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale (CNADNR) și la companiile finanțate parțial sau integral de la bugetul de stat.

La sfârșitul anului trecut, însă, România avea în continuare 15 kilometri de drumuri național de pământ, cu doi mai puțini decât în anii anteriori, mai mult de jumătate din populație nu era conectată la rețeaua de canalizare, iar rețeaua totală de drumuri publice era cu doar 5.000 de kilometrimai lungă față de anul 2000, potrivit datelor oficiale ale Institutului Național de Statistică (INS).

În perioada 2006-2011, administrațiile locale au primit de la bugetul de stat peste 55,7 miliarde de lei, echivalentul a 12,5 miliarde de euro, bani destinați finanțării unor investiții în infrastructură, sănătate sau educație, proiecte care să aducă plus valoare economiei de la nivel județean.

Edilii locali susțin că de vină pentru lipsa de rezultate sunt prioritățile predecesorilor, care au investit unde nu trebuia. Totodată, ei acuză și conflictele politice „de la centru”, care au făcut ca anumite județe să fie defavorizate. Pe de altă parte, analiștii avertizează că sumele investite nu se văd în economie, pentru că banii destinați modernizării „s-au pierdut” pe drum.

Click pe imagine pentru a mări

Sursă: Bugete de stat

„Din banii alocați bugetelor locale de la bugetul de stat, cred că mai mult s-a furat decât s-a investit, iar aceasta este și explicația lipsei de efecte în economie a acestor investiții”, a declarat pentru gândul economistul Ilie Șerbănescu. În opinia sa, în calea dezvoltării durabile au stat și deciziile neinspirate ale aleșilor locali.

„Mie mi se pare că, pentru România, drumurile naționale sunt prioritare, nu autostrăzile. Nu cred că există drumuri în România care să îndeplinească norma medie de frecvență a autoturismelor, respectiv 30.000 de mașini pe zi, ca să fie nevoie de autostrăzi. Am mai făcut o autostradă cu chiu cu vai de la București la Ploiești unde nu era o problemă să ajungi”, a explicat analistul.

Întrebat care ar trebui să fie investițiile prioritare în perioada următoare, Șerbănescu a precizat că „acești bani trebuie investiți oriunde vor ei, doar să nu mai fie furați. Cred că, fără să fiu expert, pot spune că se fură circa 70% din acești bani. Dacă s-ar fura numai 30%, am vedea un efect triplu”.

Datele INS arată că, în ultimii șase ani, în fiecare oraș din România s-au construit opt kilometri de șosele și s-au modernizat alți nouă kilometri, în condițiile în care investițiile în infrastructură s-au ridicat, în perioada 2005-2009, la peste 8,3 miliarde de lei. Cu toate acestea, la sfârșitul anului trecut, numărul de kilometri de drumuri modernizate în perioada analizată este mai mic decât numărul de drumuri naționale și comunale din pământ.

Rețeaua națională de drumuri: 0,4% autostrăzi, 30% drumuri pietruite și 13% drumuri de pământ

La sfârșitul anului trecut, România avea 350 de kilometri de autostradă, respectiv 0,4% din totalul rețelei de drumuri.

CNADNR a avut la dispoziție, în ultimii șase ani, 24,3 miliarde de lei pentru investiții. La nivelul anului 2011, însă, drumurile pietruite reprezentau aproape 30% din rețeaua națională, potrivit datelor comunicate de INS la solicitarea gândul. Totodată, pentru fiecare opt kilometri de șosea există un kilometru de drum fie național, fie județean, fie comunal de pământ.

Click pe imagine pentru a mări

Sursă: INS

Asupra lipsei de rezultate a investițiilor făcute de stat a avertizat și Consiliul Fiscal. România a avut cele mai mari cheltuieli de capital ca procent din PIB din Uniunea Europeană, însă eficiența acestor cheltuieli este îndoielnică, se arată într-un raport al Consiliul.

„Deși România a avut între 2001 și 2011 cea mai mare cheltuială de investiții publice din cadrul țărilor europene ca pondere în PIB, țări precum Polonia, Ungaria, Bulgaria, Slovacia și Slovenia au, cu cheltuieli de investiții mai mici, o calitate superioară a infrastructurii, ceea ce arată eficiența scăzută a acestor cheltuieli în cazul României”, se punctează în raportul anual al Consiliului.

Mai exact, în perioada analizată, ponderea cheltuielilor publice cu investițiile a fost de 4,7% din PIB și de 14% din veniturile bugetare, ceea ce a plasat România pe locul întâi în Top UE 27. În raport, se mai reia și recomandarea privind necesitatea prezentării unei liste de proiecte prioritare de investiții.

Uioreanu, președinte CJ Cluj: Toate investițiile au fost concentrate în Cluj Arena

Horea Uioreanu, președintele Consiliului Județean Cluj, aflat la primul mandat și ales cu 37,4% din voturi, susține că banii pentru investiții au fost alocați cu precădere pentru construirea stadionului Cluj Arena. „Toate investițiile din Cluj au fost concentrate în ultima perioadă în Cluj Arena. Costurile stadionului, cu tot cu TVA, au ajuns la peste 40 de milioane de euro”, a declarat Uioreanu pentru gândul.

Întrebat care sunt prioritățile în perioada următoare, edilul ne-a declarat că se lucrează la „o formulă de asfaltare a tuturor drumurilor județene”, proiecte ignorate în ultimii ani, când „o cârpeală a ajuns să însemne modernizare”.

Alte investiții, precum groapa ecologică de gunoi, au fost întârziate, susține edilul local, în timp ce, „în ceea ce privește rețeaua de drumuri naționale, nu s-a făcut nimic”. Un alt proiect major de investiții, pe care Uioreanu l-a promis în campania electorală este modernizarea spitalului județean, „însă aici vom avea nevoie de ajutorul Guvernului”, a adăugat președintele CJ Cluj.

Simedru, prefect Alba: Din punct de vedere al investițiilor în județ, ne-am făcut datoria

Prefectul județului Alba, Dan Simedru, numit în funcție la începutul acestui an, este de părere că edilii locali și-au făcut treaba în ceea ce privește cheltuirea banilor pentru investiții, adăugând că „la noi s-au făcut mai puține parcuri, mai puține terenuri de fotbal”.

„În Alba, s-a investit în primul rând în infrastructură. S-a investit în modernizarea rețelelor de alimentare cu apă. Peste 70% dintre cetățenii județului sunt conectați la rețeaua de alimentare cu apă. Totodată, s-a investit și în stații de epurare. Această calitate a apei a fost motivul principal pentru care în Alba s-au construit două fabrici de bere, Albacher la Sebeș și fabrica Bergenbier, care nu mai funcționează în prezent”, a declarat pentru gândul Dan Simedru.

Prefectul din Alba susține că este mulțumit și de rețeaua de drumuri care a fost asfaltată în ultimii opt ani. „Într-adevăr, la Râmeț și Ponor, situate într-o zonă izolată este încă un drum pietruit. În rest, toate comunele, toate centrele comunale sunt conectate la reședința de județ prin drumuri asfaltate. A fost reabilitată întreaga infrastructură județeană. Numărul de kilometri asfaltația a crescut cu circa 200″, a adăugat Simedru care a subliniat că „economia din județul Alba nu a scăzut foarte mult, nu am pierdut foarte multe locuri de muncă”.

Pe viitor, edilii locali din Alba așteaptă extinderea unor companii mari care au investit în județ. „Mercedes va angaja în următorii doi ani încă 100 de persoane, iar Bosch va investi la Blaj 43 de milioane de euro”, a precizat prefectul. „Din punct de vedere al investițiilor în județ ne-am făcut datoria”, a conchis el.

Titu Bojin, președinte CJ Timiș: Nu am fost ajutați de guvernare. Nu am avut fonduri suficiente

Titu Bojin, noul președinte al Consiliului Județean Timiș, ales cu 48,2% din voturi, susține că județul nu se poate lăuda cu prea multe investiții în infrastructura turistică sau energetică. „Au fost și sunt lucruri care s-au făcut. Am fost unul dintre județele care nu au fost ajutate de guvernare. Nu am avut fondurile suficiente”, a declarat Bojin pentru gândul.

În prezent, în Timiș există un proiect în valoare de 120 de milioane de lei de racordare la sistemul de alimentare cu apă a unor localități din apropierea Timișoarei, precum și planuri pentru construirea unei săli polivalente și a unei biblioteci județene.

„Sunt zone în care se văd și sunt zone în care nu se văd aceste investiții. Cu toate că județul Timiș este unul dintre cele mai dezvoltate din țară, nu avem stații de epurare, avem suficienți kilometri de drumuri comunale și județene pietruite sau din pământ și sunt foarte multe instanații de apă vechi, cu pierderi”, a mai explicat edilul.

Investiții inutile: teren de fotbal în pantă, rețea de canalizare la care locuitorii nu vor să se racordeze

• În comunca Finiș, județul Bihor, se contruiește un teren de fotbal în pantă. Investiția s-a ridicat la peste 150.000 de euro, iar construcția ar urma să fie finalizată anul acesta.

Primarul de la acea vreme a explicat că, deși în componența comunei există un sat care nu este conectat la rețeaua de curent electric, terenul este destinat echipei locale de fotbal, care era nevoită să închirieze în fiecare duminică un teren din vecinătate.

• În comuna gorjeană Stănești s-a finalizat în luna septembrie o investiție de peste două milioane de euro la rețeaua de canalizare, însă majoritatea localnicilor nu sunt interesați să-și racordeze locuințele deoarece nu au baie în casă.

Banii provin din fonduri europene, singurul localnic care s-a branșat la rețeaua de canalizare fiind viceprimarul, însă nici el nu are baie în locuință, a explicat primarul din Stănești, Vasile Pârvulescu. „Posibilitățile financiare ale oamenilor sunt reduse. Avem până acum doar o școală și o grădiniță branșate la canalizare, pentru că au grupuri sociale moderne. Dintre localnici, doar domnul viceprimar s-a branșat, dar dumnealui nu are încă baie”, a mai declarat el pentru Mediafax.

• O linie de tramvai din Arad, în care s-au investit peste două milioane de euro, stă nefolosită de opt ani de când a fost construită.

Linia face legătura între centrul orașului și o zonă industrială situată în partea de vest a localității, însă distanța dintre capătul liniei și fabricile din zonă este de doi kilometri.

În Zona Industrială Vest lucrează circa 10.000 de arădeni, însă ei preferă să folosească autocarele sau microbuzele puse la dispoziție de angajatori. Municipalitatea a decis să renunțe la exploatarea traseului.

• Compania Națională de Investiții (CNI) a construit un patinoar în valoare de 2,9 milioane de euro în comuna Cârța, județul Harghita.

Patinoarul a fost inaugurat la începutul acestui an și finanțat din bani de la bugetul de stat. Întrebați de au ales comuna Cârța, reprezentanții CNI au precizat că localitatea se află într-o zonă în care se practică sporturi de iarnă, în special hocheiul pe gheață.

• La Tulcea a fost dezvelit în vara anului trecut „monumentul sturionului”, proiect în valoare de 20.000 de euro.

Investiția face parte din proiectul DanubeParks „Rețeaua Dunăreană de Arii Protejate – Dezvoltarea și Implementarea Strategiilor Transnaționale pentru Conservarea Patrimoniului Natural al Dunării”, finanțat din fonduri europene.

• Bazinul didactic de la Câmpina, care a costat circa 1,2 milioane de euro, a fost inaugurat tot în vara lui 2011, însă la scurt timp după, autoritățile locale au constatat că nu au resursele necesare pentru a-l administra.

Bazinul din Câmpina face parte dintre obiectivele programului Bazine de înot, inițiat de Ministerul Dezvoltării Regionale. Cel de-al doilea bazin finalizat se află în Tulcea, a costat 1,4 milioane de euro și nu poate fi folosit pentru că nu este racordat la utilități.

O analiză realizată la începutul anului de către Ziarul Financiar arăta că, în ultimii trei ani, s-au alocat peste 31 de milioane de euro pentru bazine de înot, cel de la Câmpina fiind singurul deschis, pe timp de vară, în momentul de față.

• Autoritățile din Brăila au cheltuit peste un milion de euro pentru amenajarea unui parc situat în câmp, la marginea orașului.

Localnicii se plâng însă că nimeni nu se va bucura de parcul care se întinde pe o suprafață de două hectare deoarece este prea departe, dar și că banii ar fi putut fi folosiți pentru a asfalta drumurile și a racorda la rețeaua de apă și canalizare locuințele dintr-un cartier mărginaș situat în apropiere.

• România a construit 54 de kilometri din autostrada Transilvania cu 1,25 miliarde de euro, adică un cost de circa 23 de milioane de euro pe kilometru, potrivit ZF.

Contractul atribuit americanilor de la Bechtel a fost renegociat, astfel încât costul unui kilometru să fie redus la 6,9 milioane de euro, după cum susțineau oficialii Ministerului Transporturilor în vara anului trecut.