CUM SE TRADUC MĂSURILE CONVENITE DE GUVERN CU FMI pentru fiecare român: ce se întâmplă cu prețul benzinei și cum vor crește facturile la gaze și electricitate

După aproape două săptămâni de întâlniri cu reprezentanții FMI, cu discuții ținute la secret chiar cu ajutorul serviciilor speciale, de la tribuna Guvernului și a USL, liderii actualei puteri fac un bilaț pozitiv al negocierilor: cota unică rămâne 16 la sută, salariul minim va crește până la 900 de lei, pensiile vor fi majorate cu 3,76%, iar CAS are toate șansele să scadă cu cinci puncte procentuale în 2014. „O performanță guvernamentală”, a comentat Crin Antonescu, la finalul negocierilor. O performanță dacă ar fi să privim partea plină a paharului, pentru că măsurile fiscale negociate cu FMI pentru a compensa neîncasările la buget, îi vor afecta indirect pe români , reflectându-se în scumpirea vieții de zi cu zi. Astfel, una dintre cele mai importante decizii, calcularea accizei raportat la inflație și introducerea uneia noi de 7 eurocenți pe litru de carburant, va avea ca prim efect majorarea prețului benzinei și motorinei care va antrena scumpiri în lanț de la alimente la transport. De asemenea, se vor scumpi alcoolul, țigările și cafeaua, produse supuse și ele accizării.

O altă măsură care va avea impact indirect asupra românilor, prin majorarea prețurilor, este introducerea așa-numitei „taxe de stâlp”, este voraba despre un impozit pe proprietate pentru construcțiile speciale aparținând persoanelor juridice exceptate până în prezent, urmând a fi taxate rețelele electrice, eoliene și hidrologice. „Toate companiile care dețin construcții speciale vor fi impozitate, deci inclusiv E.ON, Enel, Transelectrica, Transgaz, Romgaz.. Nu numai companiile de stat, dar și companiile private”, a explicat ministrul de Finanțe Daniel Chițoiu, după discuțiile cu FMI.

Ideea unei „taxe pe stâlp” nu este însă una nouă. Fostul ministru al Finanțelorm Gheorghe Ialomițianu, a declarat la GÂNDUL LIVE că introducerea unui astfel de impozit a fost cerut de autoritățile locale și în timpul guvernării PDL. Ialomițianu a adăugat că a avut dicuții pe această temă cu societățile vizate, iar răspunsul acestora a fost că prețul la energie – curent electric sau gaze – va fi majorat până la 20%.

Prețul benzinei sare de 6 lei

Indexarea accizelor la carburanți cu inflația, respectiv cu 3,3%, și introducerea unei noi accize de 7 eurocenți pe litru pentru construcția de autostrăzi ar putea duce la scumpirea benzinei cu 36 de bani și a motorinei cu 35 de bani, reiese din calculele gândul. Astfel, prețul la carburanți va sări de 6 lei, la cursul de marți acesta fiind de 6,21 lei pentru benzină și 6,3 lei pentru motorină.

Astfel, la un plin un șofer va trebui să scoată din buzunar cu circa 14 de lei în plus, în situația în care companiile petroliere vor decide să transfere aceste majorări de taxe în prețul carburanților.

Calculele au ținut cont de faptul că acciza reprezintă 28% din prețul de la pompă al benzinei și 23% din cel al motorinei. Totodată, s-a luat în calcul cursul BNR de marți, de 4.4356 lei/euro și un preț mediu de 5,85 de lei/litru de benzină, respectiv 5,95 lei/litru de motorină.

Înainte de anunțul guvernului, gândul a prezentat cele dou scenarii și cum se vor reflecta ele în prețul carburanților.

Cât costă majorarea salariului minim

Executivul s-a angajat totodată să mărească în 2014 salariul minim pe economie, de la 800 de lei în prezent, la 900 de lei, majorarea urmând să fie făcută în două tranșe, cu 50 de lei începând de la 1 ianuarie și cu alți 50 de lei începând din iulie.

Această măsură are impact atât asupra mediului privat, cât și asupra cheltuielilor salariale ale statului.

În România există la ora actuală 400.000 de bugetari care câștigă sub 1.000 de lei pe lună. Cu toate că nu există o statistică oficială cu privire la numărul bugetarilor care câștigă salariul minim de 800 de lei, cheltuiala salarială anuală necesară pentru a majora veniturile acestor bugetari s-ar ridica la 48 de milioane de lei, circa 10,7 milioane de euro, la un curs mediu de 4,45 lei /euro, potrivit calculelor gândul.

Reducerea CAS-ului, o „gaură” de un miliard de euro la buget

Reducerea CAS-ului ar reduce încasările cu aproape un miliard de euro, reiese din calculele gândul pe baze datelor execuției bugetare din primele nouă luni ale anului.

În perioada ianuarie-septembrie, la bugetului asigurărilor sociale de stat s-au colectat contribuții în valoare de 27,9 miliarde de lei, media lunară fiind de circa 2,3 miliarde de lei. Dacă încasările vor evolua într-un ritm similar și în ultimele trei luni ale anului, contribuțiile totale colectate la bugetul pensiilor de stat se vor ridica la peste 27,9 miliarde de lei.

Aceste contribuții sunt colectate atât de la angajați cât și de la angajatori. Contribuția salariaților este de 10,5%, în timp ce contribuția angajatorilor se ridică la 20,8% din salariul brut.

Astfel, un punct procentual din totalul de 31,3% reprezintă circa 891,3 milioane de lei. Prin urmare, reducerea cu cinci puncte procentuale s-ar traduce printr-o „gaură” la bugetul pensiilor de stat de circa 4,4 miliarde de lei (aproape un miliard de euro), sumă apropiată de echivalentul contribuțiilor colectate timp de două luni.

Pentru a se încadra în ținta de deficit de 2,2-2,3% din PIB, Guvernul a negociat cu FMI indexarea accizelor la carburanți cu inflația, introducerea unei noi taxe pentru construirea de autostrăzi, impozitarea construcțiilor speciale și majorarea redevențelor la resursele minerale cu 25% cu excepția celor percepute la petrol și la gaze.

În prezent, redevența minieră reprezintă 4% din valoarea producției miniere pentru cărbuni, minereuri feroase, neferoase, de aluminiu și roci aluminifere, de metale nobile, radioactive, pământuri rare și disperse, pietre prețioase și semiprețioase, produse reziduale miniere, roci bituminoase, ape minerale terapeutice, ape termominerale, ape geotermale și gazele care le însoțesc, gaze necombustibile, nămoluri și turbe terapeutice”, potrivit Legii Nr. 85 din 18 martie 2003.

Totodată, în urma discuțiilor s-a convenit reducerea CAS-ului pentru angajator cu 5 puncte procentuale, majorarea salariului minim la 900 de lei și majorarea pensiilor cu rata inflației.

Guvernul va introduce, de asemenea, un impozitul pe proprietate pentru construcțiile speciale exceptate până în prezent, urmând a fi taxate rețelele electrice, eoliene și hidrologice. De excepție vor beneficia însă în continuare construcțiile aparținând bisericii.

„Toate companiile care dețin construcții speciale vor fi impozitate, deci inclusiv E.ON, Enel, Transelectrica, Transgaz, Romgaz… Nu numai companiile de stat, dar și companiile private (…) Stabilim în perioada imediat următoare (nivelul taxării – n.r.) , noi stabilim ca măsură de principiu, măsură ce vom impozita ca și construcție specială, depinde de categoria de construcție specială, va avea o cotă diferențiată”, a arătat Chițoiu, luni seara, după discuțiile cu FMI.

Chițoiu a adăugat că pentru piscină cu destinație comericală va fi plătit de asemenea un impozit.

Întrebat de presă dacă impozitul va fi aplicat și pe parcări și piscine, ministrul a răspuns: „Dacă au personele juridice, da”.