Cum sunt negociate interesele strategice ale României: cazul Macaveiu – Damen. Culisele întâlnirii de taină a „oamenilor din interior”

Dacă, pentru superstițioși, 13 înseamnă ghinion, pentru Mihai-Ion Macaveiu a fost cu noroc, deoarece a reprezentat ziua în care un diriginte de şantier de la Mediaş (de categorie „C” conform CV-ului), a fost „înscăunat” în funcția de secretar de stat în Ministerul Economiei, în prezent cu perspective și ambiții de a ajunge chiar ministru.

Dornic de afirmare, dar lipsit de experienţă profesională, dirigintele de şantier Macaveiu, are drept de decizie şi semnătură în destinul economic al țării, pe zone cu un real potențial.

Imediat după sosirea în minister, lui Mihai-Ion Macaveiu i-au fost repartizate în competență două teme de interes major, strategice pentru statul român:

1. renegocierea contractului de asociere dintre statul român și firma olandeză DAMEN pentru Șantierul Naval din Mangalia;
2. coordonarea domeniului resurselor minerale ne-energetice și strategia națională aferentă.

Cu referire la negocierea cu DAMEN, trebuie precizat că, deși aici avem de-a face cu o firmă olandeză, subiectul de mai jos nu are nicio legătură cu tema Schengen sau alte mize geostrategice. Propunerea este să privim faptele, așa cum sunt, făcând abstracție de naționalități și abordări care ne depășesc ca amploare. Aici subiectul este simplu, departe de orice negociere purtată în numele aderării, așa cum se laudă unii români despre care vom vorbi mai jos.

Macaveiu a fost pus șef al grupului de lucru din partea statului român, responsabil cu apărarea intereselor naționale în cadrul asocierii comerciale.

Potrivit surselor noastre, această negociere este una deosebit de importantă pentru România, deoarece ea are loc în contextul în care Șantierul Naval Mangalia se confruntă cu o serie de probleme financiare majore, generate tocmai de managementul practicat de olandezi.

Cum încearcă DAMEN lovitura de grație

DAMEN a intrat ca partener în asociere cu statul român în 2018, când a preluat acțiunile deținute anterior de coreenii de la DAEWOO. La acel moment, premierul Mihai Tudose a dispus înființarea entității Damen Shipyards Mangalia SA (DSMa SA), unde, potrivit afirmațiilor sale de la acea vreme spera „să mai facem şi noi o bărcuţă, acolo…”.

Privind retrospectiv, pare că partenerul străin a avut un plan bine pus la punct, prin care a urmărit în timp, să scoată statul din joc și să acapareze toate activele esențiale ale celui mai mare Șantier Naval de la Marea Neagră. Astfel, din analiza datelor financiare publicate, Damen Holding BV pare că a aplicat o strategie păguboasă pentru DSMa SA, prin care din 2018 până în 2021 a parcurs mai mulţi paşi, care au presupus:

1. obţinerea de către olandezi a managementului operaţional al societăţii mixte (prin OUG 73/2018, dată cu dedicație pentru olandezi la momentul semnării asocierii);
2. securizarea netrasparenţei unor tranzacţii economice (prin semnarea în 2018 a unul Contract de Asociere cu clauze restrictive adresate statului român);
3. posibilitatea olandezilor de a lua decizii în mod unilateral (tot clauzele semnate în 2018);
4. acumularea de datorii la nivelul asocierii prin managementul practicat (asigurat tot de olandezi);
5. îndatorarea intra grup, prin credite luate de la alte entităţi olandeze;
6. jonglarea prețurilor de transfer.

De remarcat că DAMEN nu a avut fixați indicatori de performanță, mai mult, i s-a permis să nu înregistreze profit până în 2024, lucru pe care vor să îl prelungească până spre 2027!

După toate acestea, în 2022, DAMEN încearcă să dea lovitura de grație, solicitând conversia datoriilor în acţiuni şi diminuarea participaţiilor statului, înaintând scenariul de diluare a acțiunilor statului la aproximativ 5%, o ofertă “de neratat”.

Intră în scenă Viorel Beleuzu

Partenerul statului român a justificat solicitarea menționată prin faptul că până în 2022, Damen Shipyard Mangalia SA (asociere mixtă, cu management olandez) a înregistrat pierderi masive, de peste 65 milioane euro, preponderent ca urmare a operaţiunilor economice intra-grup, prin credite luate de la entităţi olandeze, vânzarea ca fier vechi şi răscumpărarea ca noi a propriilor echipamente sau chiar tolerarea unor afaceri locale dubioase prin care diverse firme ale apropiaților primeau lucrări în şantier.

Astfel s-a ajuns în situația în care statului român i-au fost puse în față două opțiuni: infuzie de capital pentru stingerea datoriilor sau cedarea proporțională de acțiuni și active, printre care și gurile de ieșire la Marea Neagră din acea zonă.

Scurta prezentare a fost pentru a înțelege mai bine ce negociază, de fapt, Mihai-Ion Macaveiu. Sursele noastre arată că în Ministerul Economiei mai există un consilier ministerial care negociază strâmb pentru România, şi anume Viorel Beleuzu, membru în cadrul aceluiași grup de lucru, însărcinat teoretic să acționeze tot în favoarea statului român.

Viorel Beleuzu este consilier al ministrului Economiei, fost vicepreşedinte al Consiliului de Supraveghere al Damen Shipyards Mangalia. În general, Viorel Beleuzu a evitat să atragă atenția. Cu toate acestea, și-a propus ca în 2023 să ajungă magistrat, simțind probabil că poate să fie de ajutor și altora, pe diferite paliere, după ce, la momentul negocierilor dintre statul român şi grupul DAMEN din 2018, nu era străin de nimic din ceea ce s-a negociat, păgubos pentru noi.

Ulterior negocierilor din 2018, pentru contribuţia esenţială avută, Beleuzu a fost recompensat cu un loc de membru în Consiliul de Supraveghere al companiei, în perioada decembrie 2018 – decembrie 2020, entitate în care a revenit de curând pentru un mandat de 4 ani (noiembrie 2022-noiembrie 2026), plătit cu 8.000 de RON pe lună. Situația ar putea fi catalogată drept incompatibilitate de Agenția Națională de Integritate în perioada următoare.

Deși era o poziție care oferea mari perspective, Viorel Beleuzu și-a dat brusc demisia începând cu 10.01.2023, făcând rocada cu Dan Dobrea, un personaj cunoscut presei pentru comportamente discutabile și incompatibilități asumate (a se vedea cazul SNS SA), care a ocupat funcția de președinte CA al SN 2 MAI SA, mai exact a condus firma prin care statul român deține 51% din Damen Shipyards Mangalia.

Astfel, printr-o mișcare a Ministerului Economiei, Viorel Beleuzu este mutat în funcția-cheie a acționarului majoritar al asocierii SN 2 MAI SA, fără a perturba influența olandeză la nivelul Consiliul de Supraveghere din care făcuse parte, Dan Dobrea fiind cunoscut ca personaj care ar răspunde comenzilor politice discrete și care nu ar deranja ceea ce deja a fost stabilit.

Revenind la echipa Macaveiu-Beleuzu, vom arăta în continuare cum cei doi camarazi au ajuns să reprezinte în 2022 interesele economice ale statului român în relația cu Damen Holding BV, fix la momentul în care pe tapet se află, la solicitarea acţionarului străin, renegocierea contractului de asociere al Damen Shipyards Mangalia. Dar să nu ne imaginăm că cei doi au ajuns în comisia de renegociere pentru a juca potrivit intereselor României. Dimpotrivă!

Marea întâlnire de taină

Transferul de expertiză pe care Beleuzu îl realizează asupra învăţăcelului şi lipsitului de experienţă Macaveiu, privind modul în care trebuie susţinute doleanţele DAMEN, este completat şi supervizat de către un alt „patriot” român, Dorin Grosu.

Trăitor de ceva vreme pe meleaguri olandeze, Dorin Grosu este nimeni altul decât fostul şef de cabinet al ministrului economiei de la momentul semnării contractului de asociere (același an 2018) şi actualmente mâna dreaptă a lui Matheus Christianus Henricus Vermeulen, managing director of Damen MSV Division, preşedinte al Consiliului de Supraveghere al DSMa din partea Damen Holding BV şi şef al comisiei de renegociere din partea grupului olandez (de această dată) a contractului de asociere cu statul român.

Pentru că în anul 2018, acest șef al negociatorilor români a acceptat clauzele defavorabile despre care tot s-a vorbit, este apoi recompensat cu o funcție plătită cu mai multe mii de euro în DAMEN și bonus, spun sursele noastre, un pachet de studii, tot în Olanda, pentru copiii domnului Dorin Grosu.

Renegocierea adevăratelor clauze ale asocierii și implicit ale unor interese strategice ale statului s-a făcut, nu în cadru oficial, cum ar fi fost normal, la Ministerul Economiei pe Calea Victoriei, ci în format restrâns, în localuri bine cunoscute de Dorin Grosu și de marionetele lui, așa cum arată și imaginile de mai jos unde îi veți regăsi pe Mihai-Ion Macaveiu, Viorel Beleuzu, Dorin Ionuţ Grosu şi Matheus Christianus Henricus Vermeulen (emerit director în management de proastă calitate în România) convenind soarta șantierului de la Mangalia.

Si dacă, prin absurd, cineva ar îndrăzni să zică că o astfel de întâlnire este normală, trebuie să știți că discuția de taină dintre cei patru, care a durat câteva ore, a fost realizată în mare secret, fiind solicitat un spațiu unde clienții obișnuiți nu au acces. Probabil în format oficial cei în cauză se simțeau încorsetați și expuși. În plus mai întrebăm, ironic, oare cine a plătit nota? Secretarul de stat Macaveiu sau consilierul Beleuzu?

Contribuția lui Yan Wang, alias chinezul Ion

Și când credeați că povestea a luat sfârșit și că românii nu pot să dea mai multe autogoluri în favoarea echipei adverse, iată că mai vine o partidă. Pentru a înțelege complexitatea lui Mihai-Ion Macaveiu și rețeaua de relații pe care și-o pregătește pentru a fi ministru, în finalul acestui articol, ca bonus pentru cititorii noștri fideli, mai adăugăm că, în decursul aceleași seri şi în aceeaşi locaţie, secretarul de stat în Ministerul Economiei, s-a bucurat şi de compania „fostului cetăţean român” Alexandru Ioan, actualul cetăţean chinez Yan Wang, nici mai mult, nici mai puțin decât un binecunoscut şi controversat om de afaceri, căruia i s-a retras cetățenia română în 2014, și care, în 2017, a semnat un contract de cumpărare a întregii producții de minereu de cupru a României.

„Curăţat de păcate”, nimeni nu ştie cum, Yan Wang a revenit în România, devenind între timp președintele Camerei de Comerț Bilaterale România-China, lider al Asociației de Promovare a Schimburilor Comerciale cu China și vicepreședinte parlamentar în cadrul China Council for the Promotion of International Trade/CCPIT, context în care harnicul om de afaceri și-a îndreptat atenția şi asupra iazurilor de decantare și haldelor de steril de pe raza judeţelor Hunedoara și Alba, perimetre aflate în administrarea Companiei Naţionale a Cuprului, Aurului şi Fierului (CNCAF) Minvest SA Deva, deținută tot de statul român şi tot prin Ministerul Economiei.

Rămâne de urmărit modul în care Mihai-Ion Macaveiu va continua „să protejeze” interesele economice ale statului român din postura ce o deţine şi dacă sloganul cu care a candidat la primăria oraşului Mediaş în 2020, „Omul dintre noi”, a reprezentat un crez personal sau doar cuvinte lipsite de esenţă ale încă unui „oarecare” om politic de pe plaiurile mioritice. Sau poate ar trebui schimbat, facem o sugestie: „Omul din interior”.