Leul s-a depreciat considerabil față de moneda europeană, iar aproape toate companiile din indicele principal al Bursei de Valori București au deschis în scădere ședința de tranzacționare de miercuri, după modificările legislative anunțate de Guvern în noaptea de marți.
Claudiu Cazacu, analistul-șef al XTB România a explicat, pentru MEDIAFAX, că în funcție de nivelul atins al cursului se poate deduce care este gradul de îngrijorare al pieței. „De exemplu, în intervalul 4,54-4,56 de lei pentru un euro vorbim de un nivel mic spre mediu de îngrijorare. Peste 4,56 și până în 4,58 vorbim despre o îngrijorare medie și când ne apropiem de 4,6 vorbim de o îngrijorare mare a investitorilor față de situația politică”, spune Cazacu.
Acesta arată că, este o perioadă în care lucrurile se pot schimba, chiar de la oră la oră, situația fiind fluidă. De aceea, se pot petrece mișcări rapide în ambele sensuri.
„De asemenea, va fi interesantă poziția Băncii Naționale. În acest moment, nu este foarte vizibilă în piață. Dar și în SUA mediul este foarte volatil. Și acolo sunt manifestații și lumea este nemulțumită. Luna februarie este foarte încărcată. Astăzi avem decizia Rezervei Federale, pe 8 februarie votul pe articolul 50 în Marea Britanie (not. Red. Ieșirea Marii Britanii din UE), pe 20 avem un termen pentru Grecia, dacă i se acordă sau nu finanțare. Chiar și dacă nu s-ar fi întâmplat nimic la noi tot era un anumit potențial de volatilitate”, detaliază analistul-șef al XTB România.
Cazacu arată însă că există și o parte bună. „Devalorizarea leului ar putea stimula exporturile. Exportatorii ar putea fi bucuroși. Altfel există o serie largă de aspecte negative. De exemplu, deprecierea ar aduce costuri suplimentare pentru cei care au rate denominate în valută și s-ar putea pune problema scumpirii produselor din import, dacă cursul se va menține la un nivel ridicat o perioadă mai îndelungată. Dacă ne apropiem de 4,6 percepția și în plan intern și în cel extern va fi mai puțin stabilă față de situația de aici și ar putea pune amâna anumite decizii care ne-ar fi fost favorabile, decizii de consum sau de investiție”.