Curtea de Conturi a sesizat DNA pentru o plată de 6,9 mil. lei a Ministerului Energiei. Cât e totalul prejudiciilor descoperite la entitățile auditate

Curtea de Conturi a României a sesizat recent Direcția Națională Anticorupție pentru neregulile descoperite în cadrul auditului la Ministerul Energiei, respectiv plăți care însumează peste 6,9 milioane de lei către beneficiari care nu erau îndreptățiți prin schema de compensare și plafonare, potrivit surselor din cadrul instituției. Per ansamblu, la entitățile verificate au fost identificate prejudicii de aproape 280 de milioane de lei și abateri financiar-contabile de peste 100 de miliarde de lei, conform raportului public pe anul 2022, dat publicității miercuri și care pune accentul pe reformarea și întărirea performaței instituțiilor publice.

Auditorii Curții de Conturi au constatat în cadrul misiunii de audit la Ministerul Energiei, unul dintre cei 52 de ordonatori de credite a nivelul administrației publice centrale, plăți care nu erau conforme prevederilor legale și, conform surselor din instituție, au sesizat recent procurorii anticorupție.

Este vorba de cheltuieli operaționale majorate, în 2022, cu 6,91 milioane de lei pentru plăți către furnizorii de energie electrică și gaze naturale, destinate unor consumatori noncasnici, conform competențelor Ministerului Energiei (cei casnici fiind în sarcina ministrul), care nu erau îndreptățiți să beneficieze de schema de compensare, conform datelor oficiale cuprinse în Raportul public al Curții de Conturi pe anul 2022, dat publicității miercuri.

EXTERNE Conferința anuală de presă a lui Putin / Sistemul Patriot din România, criticat de liderul rus. „Doar în câteva secunde începe separarea focoaselor”

12:40

ACTUALITATE Registrul Auto Român, AVERTISMENT pentru șoferi, referitor la „fake-news” despre anvelopele „all seasons”:

12:38

Defalcat, potrivit Curții de Conturi, în anul 2022, deci în mandatul fostului ministru al Energiei, Virgil Popescu, s-au făcut mai multe plăți:

• Suma de 5,09 milioane de lei pentru beneficiari la care s-a depășit plafonul de ajutor de minimis de 200.000 de euro, precum și către un operator economic care nu avea calitatea de consumator final, dar care a achiziționat energie electrică în calitate de furnizor de energie;
• Suma de 242.000 de lei pentru clienți finali noncasnici de energie electrică,c are nu îndeplineau condițiile prevăzute de legislația pentru încadrarea în categoria întreprinderilor mici și mijlocii;
• Suma de 206.000 de lei către clienți finali non casnici de gaze naturale, în condițiile în care aceștia au fost declarați neeligibili pentru plata contravalorii componentelor de tarife/taxe ăn cazul consumului de energie electrică și gaze naturale;
• Suma de 1,36 milioane de lei pentru clienți finali noncasnici de energie electrică și gaze naturale, făr a fi prezentate date din care să rezulte îndeplinirea condițiilor de încadrare în categoria IMM.

„Sumele erau verificate de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei și trimise spre decontare Ministerului Muncii, pentru consumatorii casnici, și Ministerului Energiei, pentru consumatorii non-casnici, potrivit Ordonanței 27”, a declarat Virgil Popescu, fost ministru al Energiei, pentru Financial Intelligence.

Plăți de peste 7 miliarde de lei fără documente

Mai mult, arată Raportul Curții, tot la Ministerul Energiei s-au găsit și plăți de peste 7 miliarde de lei făcute în baza scheme de compensare și plafonare fără verificarea documentelor.

„În absența unor controale eficiente instituite la nivelul Ministerului Energiei, au fost efectuate plăți din fonduri de la bugetul de stat către furnizori în valoare de 7,94 miliarde de lei în baza OUG 118/2021 și OUG 27/2022 pentru compensarea unor tarife/taxe aferente consumului de energie electrică și gaze naturale și plafonarea prețurilor la energie electrică și gaze naturale, evidențiate pe cheltuieli, din care:

• Suma de 187,07 milioane de lei pentru compensarea unor tarife/taxe aferente consumului de energie electrică și gaze naturale;
• Suma de 6,86 milioane de lei pentru plafonarea prețurilor la energie electrică și gaze naturale

Per ansamblu, la entități verificate au fost identificate la prejudicii de 277 de milioane lei și abateri financiar-contabile de peste 103 miliarde de lei, conform Raportului public al Curții de Conturi pentru anul 2022, raport finalizat și aprobat recent de către Plenul Curții de Conturi, instituție care, conform Constituției, exercită controlul asupra modului de formare, de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare, dar și al patrimoniului public și privat al statului.

Raportul sintetizează toate cifrele din conturile entităților vizate, după ce anul trecut auditorii Curții de Conturi au efectuat, anul trecut, 960 de misiuni de audit financiar și 352 de misiuni de conformitate, au desfășurat 144 de acțiuni de documentare și au abordat 10 teme de audit al performanței. La acestea se adaugă 3.585 de misiuni de follow-up în care s-a urmărit modul de ducere la îndeplinire a recomandărilor formulate cu prilejul misiunilor anterioare.

Prin misiunile de follow-up au fost verificate 16.946 de măsuri, din care aproximativ 80% au vizat entități din administrația publică locală. În urma misiunilor de follow-up realizate a rezultat faptul că 66% dintre măsurile/recomandările formulate au fost implementate de către entitățile auditate.

Mihai Busuioc: „Urmărim cu atenție utilizarea legală și eficientă a fondurilor publice”

Astfel, în 2023 au fost verificate în total 1.295 de entități. În ceea ce privește nivelul administrației publice centrale au fost efectuate misiuni de audit financiar la 52 de ordonatori principali de credite. Dintre aceștia, 18 au primit opinie nemodificată ca urmare a faptului că situațiile financiare au fost întocmite, sub toate aspectele semnificative, în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil.

Mai concret, misiunile de audit efectuate de Curtea de Conturi în anul 2023 au identificat o serie de cazuri de nerespectare a reglementărilor legale, constatându-se abateri care au condus fie la nestabilirea, neurmărirea și neîncasarea unor venituri bugetare, fie la producerea unor prejudicii sau la denaturarea unor date și informații din situațiile financiare. În unele cazuri au fost constatate pierderi provocate bugetelor publice și/sau patrimoniului public și privat al entităților. Valoarea totală a prejudiciilor a fost de 277 milioane lei, iar cea a abaterilor financiar-contabile de 103.095 milioane lei, după cum au transmis reprezentanții instituției.

Pentru prejudiciile identificate și consemnate în actele de audit aferente anului financiar 2022 și anilor anteriori, Curtea a formulat 90 de sesizări penale, la propunerea departamentelor și a camerelor de conturi. Din totalul sesizărilor, 49 au vizat neîndeplinirea măsurilor dispuse, iar 41 au fost formulate din cauza existenței unor indicii de săvârșire a unor fapte de natură penală.

„Urmărim cu atenție utilizarea legală și eficientă a fondurilor publice, identificând neregulile acolo unde este cazul. În același timp, susținem activ dezvoltarea și întărirea performanței instituțiilor din administrația publică, pentru ca acestea să ofere cetățeanului servicii publice de o cât mai bună calitate”, a declarat Mihai Busuioc, președintele Curții de Conturi.

Lista cu cele 90 de sesizări făcute anul trecut este publicată pe site-ul Curții, în virtutea planului asumat de conducerea instituției pentru o mai mare transparență.

Curtea de Conturi subliniază rolul decisiv, în acest proces, al funcției manageriale și necesitatea de creștere a gradului de implicare a managerilor pentru găsirea soluțiilor de implementare a recomandărilor, precum și asumarea responsabilității în privința bunei gestionări a fondurilor publice, astfel încât acestea să fie utilizate în mod economic, eficient și eficace și în conformitate cu legile în vigoare, se arată în comunicatul oficial al instituției.

Citiți și:

RETROSPECTIVĂ | An istoric în energie: Hidroelectrica la BVB, start la Neptun Deep și preluarea operațiunilor de la Gazprom de Transgaz în R. Moldova

Patronatele din petrol și gaze vor un DIALOG corect cu statul, după ce le-a impus cea mai ridicată rată efectivă de impozitare specifică din Europa

Autor

Madalina Prundea

Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul ... vezi toate articolele