Curtea de Conturi: Cheltuieli de personal nejustificate de 165 de milioane de lei la „Apele Române”

Ministerul Mediului și Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) au avut abateri privind unele investiții sau cheltuieli de personal, potrivit raportului Curții de Conturi.

La nivelul ANAR, inclusiv la administrațiile bazinale de apă subordonate acesteia, nu au fost respectate prevederile legale privitoare la efectuarea cheltuielilor de personal, cu efecte asupra bugetului general consolidat în sumă estimativă de 164.990.000 de lei.

Cele mai mari sume au provenit din neaplicarea măsurilor de reducere cu 25 la sută a cuantumului brut al salariilor în perioada iulie – decembrie 2010, cu impact asupra anului 2011, respectiv de 67,69 de milioane de lei, achitarea unor drepturi de natură salarială fără temei legal-reprezentând spor de fidelitate de până la 15 la sută din salariul de bază și indemnizații de ședință pentru membrii comitetului de direcție, precum și acordarea unor premii cu ocazia zilei de 8 Martie, a Zilei Mondiale a Apei și a unor premii de Crăciun (47,9 milioane de lei) și achitarea în cursul anului 2011, contrar prevederilor legale, a unor drepturi de natură salarială reprezentând premiul anual pe anul 2010, prima de vacanță și indemnizații la ieșirea la pensie, în sumă estimativă de 34,37 milioane de lei, potrivit raportului pe 2011, adoptat în decembrie 2012.

În plus, ANAR a făcut achiziții publice de autoturisme și mobilier fără respectarea interdicției prevăzute de OUG 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009, în valoare estimativă de 801.000 de lei și a atribuit lucrări suplimentare de execuție pentru investiția „Amenajări spații închiriate pentru birourile Administrației Naționale Apele Române”, fără respectarea prevederilor legale privind achizițiile publice, pe care le-a plătit cu 121.000 de lei, se mai arată în document.

Curtea de Conturi mai consemnează la ANAR și o majorare de 2,9 milioane de lei a valorii devizelor generale de investiții, fără respectarea prevederilor legale, întrucât nu a fost elaborată și aprobată o procedură privind modul de actualizare a acestor devize.

La obiectivul de investiții „Lucrări de protecție și consolidare a falezei pentru zona Olimp Nord, jud. Constanța”, au fost efectuate plăți nejustificate, ca urmare a suplimentării nefundamentate a valorii lucrărilor de investiții, în sumă estimativă de 567.000 de lei.

De asemenea, ANAR a achiziționat de la Institutul Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor o serie de studii pentru care au fost emise și achitate facturi în sumă totală de 4,31 de milioane de lei, fără aplicarea procedurilor prevăzute de legislația referitoare la atribuirea contractelor de achiziție publică și fără a se încheia un contract de achiziție publică.

Totodată, în situațiile financiare și în balanța de verificare sunt evidențiate creanțe în sumă de 20,49 milioane de lei, reprezentând facturi emise de ANAR către diverși beneficiari, în perioada 2002 -2009, pentru care „nu s-au făcut toate demersurile în vederea recuperării debitului”, se mai arată în raport.

Tot la „Apele Române”, arată Curtea de Conturi, nu sunt reflectate real și exact în balanțele de verificare, în bilanțul contabil și în contul de profit și pierdere operațiuni financiar-contabile în sumă estimativă de 136,87 de milioane de lei, reprezentând tranzacții economice pentru care nu se cunoaște momentul efectuării și nu există documentele care au stat la baza înregistrării în contabilitate.

Potrivit anexei nr. 12 la HG nr. 1705/2006, inventarul bunurilor aparținând domeniului public al statului, aflate în administrarea Ministerului Mediului prin ANAR, prezintă o valoare totală de 7,27 miliarde de lei, dar în situațiile financiare anuale, fondul bunurilor din domeniului public al statului este evidențiat la valoarea de 25,4 miliarde de lei, existând o diferență nejustificată de peste 18 miliarde de lei, mai arată Curtea de Conturi.

Raportul Curții indică o serie de neregului și la Ministerul Mediului, în coordonarea căruia funcționează Administrația Națională „Apele Române”.

Printre altele, Ministerul Mediului a majorat nejustificat cu suma de 1,997 milioane de lei valoarea actualizată a unor obiective de investiții, prin aplicarea eronată a procentului de cinci la sută (reprezentând diferența dintre 24 la sută valoarea noului TVA și 19 la sută valoarea vechiului TVA) la valoarea rămasă de executat, a depășit cu suma de 1,13 milioane de lei valoarea actualizată a unor obiective de investiții și a efectuat plăți în sumă de 4,88 milioane de lei fără întocmirea documentelor justificative prevăzute în contracte, respectiv a proceselor verbale de recepție a lucrărilor executate.

Curtea de Conturi a făcut o serie de constatări și în ceea ce privește managementul resurselor financiare pentru protecția mediului, îmbunătățirea condițiilor de viață și de muncă la Ministerul Mediului, arătând că nu au fost întreprinse toate măsurile în vederea îndeplinirii atribuțiilor prevăzute de lege referitoare la urmărirea, verificarea și inspectarea realizării obligațiilor de mediu ce decurg din contractul de privatizare a SNP Petrom SA.

Totodată, Curtea de Conturi atrage atenția că nu au fost luate toate măsurile ce se impuneau în vederea solicitării și asigurării prin bugetele de venituri și cheltuieli ale deținătorilor de baraje și lacuri de acumulare a unor surse financiare necesare finalizării și funcționarii în condiții de siguranță a barajelor și lacurilor de acumulare. Astfel, a rezultat faptul că dintr-un total de 180 de baraje de importanță excepțională și deosebită, un număr de 74 baraje nu erau autorizate să funcționeze în condiții de siguranță.

Tot la acest capitol, se mai arată în raport că Ministerul Mediului nu a întreprins toate măsurile în vederea aprobării listelor siturilor contaminate istoric, orfane, abandonate și lista siturilor contaminate actual, astfel că nu au fost stabilite și prevăzute în documentele cadastrale restricțiile de utilizare a terenurilor cuprinse în siturile contaminate, și nu au fost identificate situațiile în care se pot aduce prejudicii solului și subsolului, în vederea stabilirii responsabilităților pentru refacerea mediului geologic.