Curtea Europeană de Conturi: Sistemul financiar european NU ESTE PROTEJAT în totalitate de încălcările normelor statului de drept

Uniunea Europeană a îmbunătățit mecanismele de apărare a statului de drept, prin introducerea unor condiții suplimentare privind accesul la fonduri europene, dar nu există, deocamdată, un sistem de protejare în totalitate a intereselor financiare comunitare, constată Curtea Europeană de Conturi, notând că anumite decizii de sancționare sau nu a unei țări sunt luate pe baza unor ”considerente politice”.

”Încălcările normelor statului de drept pot fi abordate mai eficient de când cadrul legal al UE a fost îmbunătățit în ianuarie 2021 prin introducerea Reglementării de condiționalitate. Împreună cu alte mecanisme de protecție aplicate prin intermediul Instrumentului de Redresare și Reziliență și prin politicile de coeziune, cadrul furnizează posibilități pentru măsuri bugetare, cu scopul descurajării unor astfel de încălcări în statele membre”, arată raportul Curții Europene de Conturi.

Însă instituția constată că încă există vulnerabilități în sistemul de protejare a intereselor financiare ale Uniunii Europene.

”Scutul valorilor fundamentale aflat în vigoare în prezent are puncte slabe și nu garantează, deocamdată, protejarea totală a intereselor financiare ale Uniunii Europene”, atrage atenția Curtea Europeană de Conturi.

Ungaria și Polonia sunt vizate, în prezent, de măsuri bugetare asociate problemelor privind respectarea statului de drept, cu efecte de aproximativ 22 de miliarde de euro, respectiv 134 de miliarde de euro.

Însă Curtea Europeană de Conturi notează că aceste sume nu sunt încă blocate direct, întrucât constituie ”potențialul impact” în materie de viitoare plăți și angajamente până la sfârșitul deceniului. În acest context, impactul bugetar direct este mult mai mic decât ar sugera aceste cifre. În schimb, procedurile în curs de blocare a accesului la fonduri comunitare riscă să afecteze obiectivele politice ale unor programe ale Uniunii Europene, în situațiile în care guvernele anumitor state nu își respectă obligațiile.

”Noile garanții în materie de stat de drept aplicate la nivelul UE sunt un lăudabil pas înainte. Dar există fisuri în armură. Normele statului de drept constituie valori fundamentale ale Uniunii Europene, care merită, în mod categoric, un sistem mai ermetic”, afirmă Annemie Turtelboom, un oficial din cadrul Curții Europene de Conturi și autorul raportului.

În unicul caz în care au fost aplicate măsuri prin intermediul Reglementării de condiționalitate (Ungaria, în 2022), propunerea de blocare a accesului la fonduri a fost justificată.

”Cu toate acestea, în cazul altor țări, inspectorii de audit nu au putut verifica de fiecare dată motivul de utilizare a unui instrument specific. Inspectorii au concluzionat că reprezentanții Comisiei Europene nu pot demonstra în mod transparent că interesele financiare ale UE sunt protejate în relațiile cu toate statele membre UE”, notează Curtea Europeană de Conturi.

Persistă riscuri care pot afecta ”semnificativ” programele bugetare

Experții Curții Europene de Conturi au identificat numeroase riscuri care pot submina ”semnificativ” eficiența programelor bugetare și a acțiunilor de remediere a problemelor. Spre exemplu, problemele referitoare la normele statului de drept ar putea afecta și alte componente bugetare ale unui stat sancționat. În cazul Ungariei, măsurile de sancționare adoptate prin Reglementarea de condiționalitate s-au concentrat pe o pondere de 55% a trei programe considerate că ar fi expuse riscurilor. Dar blocarea finanțării ar putea afecta și restul de 45% ori fonduri generale, precum cele alocate prin Politica Agricolă Comună.

Procedurile de sancționare sunt expuse ingerințelor politice

În plus, aplicarea mecanismului de condiționalitate ar putea fi o procedură de rutină, care să nu genereze îmbunătățiri concrete. Curtea de Conturi atrage atenția că există riscul ca deciziile de sancționare să fie influențate de ”considerente politice”.

”Aceste riscuri ni se par cu atât mai importante cu cât, deși deciziile de blocare sau acordare a fondurilor UE ar trebui să se bazeze pe analize tehnice și legale, experții noștri constată că, în ultimă instanță, considerentele politice ar putea juca un rol major”, subliniază Curtea Europeană de Conturi, oferind ca exemplu faptul că, în decembrie 2023, o decizie privind acordarea de fonduri Ungariei a fost luată în paralel cu dezbaterile privind lansarea negocierilor pentru admiterea Ucrainei în UE, o acțiune pe care Budapesta o contesta inițial, înainte de a renunța la obiecții prin negocieri.

Foto: Profimedia

Citește și:

Comisia Europeană propune SIMPLIFICAREA procedurilor pentru fermieri și relaxarea controalelor