Dacă te-ai lua după televizoare, TOTUL ar trebui SĂ SE PRĂBUȘEASCĂ în țara asta! Isărescu, OPTIMIST în privința economiei

„Economia e în creștere. Dacă te-ai lua după televizoare, totul ar trebui să se prăbușească în țara aceasta. Nu vrea – nu vrea deloc să se prăbușească. Merge înainte„, a afirmat guvernatorul BNR Mugur Isărescu, în cadrul conferinței „Inflația în ultimii 10 ani”.

Totuși, Isărescu recunoaște că România are probleme de competitivitate în fața Cehiei, Poloniei și Ungariei unde nu ar trebui: la produsele agricole.

„În primul rând, aceste țări au stimulat mai puțin cererea agregată. Acest lucru s-a văzut la deficitul de cont curent. Noi suntem cu deficitul de cont curent la 3-4%, aproape de limită. (…) Nu mai putem să neglijăm. Economia este ciclică și ar fi foarte rău ca faza descendentă a ciclului să ne prindă cu un deficit extern mare. Marja noastră de manevră ar fi mult mai mică și cu deficit bugetar”, avertizează Isărescu.

Mugur Isărescu estimează că inflația din România va scădea pe finalul acestui an.

„Șocurile din străinătate se văd mult mai repede în inflația din țara noastră decât din surplus (creșterea economiei locale – n.red.). S-a văzut prin crizele din piața țițeiului. Pe mine m-a șocat – probabil că și pe dumneavoastră și o spun preventiv – că iar se va spune că a umblat Guvernatorul și Banca Națională, ca să atingă ținta: scăderea prețului la țiței scade prețul la benzină. Vorbesc cu diverse persoane, a scăzut foarte puțin: cu numai 10 bani. A scăzut 10 bani la benzină, dar cu ponderea benzinei și motorinei în indicele prețurilor, este suficient, ca să ne ajute la inflație. Se va vedea peste câteva zile”, a explicat Isărescu.

Institutul Național de Statistică va anunța rata anuală a inflației pentru luna noiembrie pe 11 decembrie. În octombrie, inflația era de 4,3%, în scădere de la 5% în septembrie.

Guvernatorul Băncii centrale reamintește că, în anii trecuți, inflația a fost influențată puternic de prețurile la unt, iar în alte perioade de grâu, în condițiile în care o pondere importantă din indice, aproximativ 40%, este reprezentată de prețurile la alimente, deoarece populația este săracă și acestea îi sunt principalele cheltuieli.

„Cel mai simplu pentru noi ar fi să dăm inflația jos și să căutăm atingerea țintei prin aprecierea cursului. Au fost câteva valuri de apreciere a cursului. Ce facem cu competitivitatea și cu deficitul extern? Acest lucru se vede mai întâi în cerere: deficitul de cont curent. (…) Dai inflația în jos, ți se deteriorează contul curent, indicele nu mai ai cum să îl mai susții, decât corecția vine dintr-o depreciere, pentru că surplusul de productivitate nu apare. Ciclul politic este mai puternic decât ciclul economic. Nu numai în România se îmbucă cele două cicluri”, a explicat Isărescu.

Guvernatorul a susținut că dobânda de politică monetară și-a făcut efectul, din moment ce BNR este aproape să își atingă ținta în acest an: „Dacă ne vom uita pe rezultat, rezultatul este că inflația se duce în decembrie în interiorul țintei. (…) Sunt sigur că tot vor fi unii nemulțumiți”.

BNR a majorat dobânda de politică monetară de trei ori în acest an, cu câte 25 de puncte procentuale de bază, astfel că de la 1,75%, cât era la finele anului trecut, a ajuns la 2,5%, cât este din mai.

Ținta de inflație a BNR este de plus/minus 2,5%, iar, pentru finele acestui an, instituția estimează o inflație de 3,5%, în cel mai recent Raport asupra inflației, cel din octombrie.

În cea mai recentă prognoză, publicată la începutul lunii noiembrie, Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) estimează că economia României va crește în acest an cu 4,5%, o scădere cu 1 punct procentual față de nivelul de 5,5%, estimat în iulie, până la 949,6 miliarde de lei.

PIB nominal din 2020 a fost recalculat de CNSP la 1.101 miliarde de lei, față de 1.095,6 miliarde de lei în iulie, iar pentru 2021 la 1.178,6 miliarde de lei, comparativ cu 1.173,3 miliarde de lei nivelul precedent. De asemenea, PIB nominal din 2022 este pronozat la 1.261,5 miliarde de lei, în creștere de la 1.255,9 miliarde de lei în iulie.

Anul trecut, economia României a crescut cu 7,3%, iar în anul precedent cu 4,8%, iar PIB-ul din trimestrul al treilea a crescut cu 4,3%, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Pentru acest an, Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană și-au redus, în octombrie, respectiv noiembrie, prognozele de creștere economică, prima instituție la 4%, de la 5,1% anterior, iar a doua la 3,6% de la 4,1% în iulie.