Datoriile descoperite și făcute publice pe ultima sută de metri au dus la eșecul privatizării Poștei Române, susține ministrul Comunicațiilor Dan Nica, invitatul special al ediției de duminică a emisiunii „După 20 de ani„, difuzată de ProTV și pe voyo.ro. Ministrul pentru Societatea Informațională a dat asigurări că procesul de reorganizare a companiei și de transformare a datoriilor în acțiuni va face din Poșta Română o companie atractivă pentru viitorii investitori.
Cu câteva săptămâni înainte de a se demara procesul de privatizare a Poștei a ieșit la suprafață o datorie mai veche de 107 milioane de lei. Poșta a ajuns să datoreze acești bani după ce Fiscul a refuzat să deconteze bonuri de masă „premium” acordate de companie, a explicat Nica la „După 20 de ani”.
„Când nu vine nimeni, nici să te întrebe cât costă, nici să ia caietul de sarcini, înseamnă că problema este în zona de datorii. (…) Sincer, în momentul în care am văzut că apare datoria de 107 milioane de lei care trebuie făcută publică, am devenit foarte sceptic că va veni cineva”, a mărturisit ministrul.
Datoriile Poștei la bugetul de stat se ridică la circa 242 de milioane de lei, în timp ce datoriile totale ale companiei sunt de circa 690 de milioane de lei, a arătat ministrul pentru Societatea Informațională.
În opinia sa, costurile mari de salarizare ale Poștei, cel mai mare angajator din România, având un colectiv de circa 32.000 de persoane, și protestele poștașilor au fost un alt motiv care i-au făcut pe investitori să dea înapoi.
„Regret că nu au venit, dar să știți că ei au fost (interesați n.r.). Eu m-am întâlnit cu foarte mulți și au declarat că sunt interesați. Luați SIF-urile cu declarațiile lor, cu patru săptămâni, trei săptămâni înainte, că fac un consorțiu, luați adunările generale ale SIF-urilor că ați văzut că au fost publicate în monitorul oficial”, a adăugat Nica.
Statul nu va încasa niciun leu din privatizare
Statul nu va încasa niciun leu din privatizarea Poștei, a precizat ministrul Comunicațiilor, arătând că banii din vânzare vor fi reinvestiți în companie, prin majorare de capital, măsură preferată în favoarea listării la bursă.
„Pentru mine, mai important e ca toți banii să rămână în companie pentru modernizare. Statul ia zero lei. Toată suma cu care venea investitorul rămânea în companie. Investitorul venea, era aport 100% în capital, erau bani care erau utilizați pentru companie. Statul n-a cerut nici măcar 50 de bani. Nici nu trebuie să facă statul afacere din această chestiune. Trebuie să lase compania să poată să se modernizeze, să dea servicii bune, să fim cu toții mândri de o companie de 150 de ani”, a declarat Nica la „După 20 de ani”.
Întrebat ce câștigă statul din privatizarea Poștei Române, ministrul a arătat că „de pe urma Poștei, (câștigă n.r.) un prestator de servicii care să fie unul foarte bun și diversificat. Asta este ceea ce îi trebuie unui stat pentru că (Poșta n.r.) este furnizor de servicii universal”.
Poștașii duc 30% din pensiile acordate în România
În ceea ce privește pericolul desființării unor servicii oferite în prezent, precum trimiterea pensiilor, în situația în care compania este privatizată, Nica a dat asigurări că prin contractul de privatizare se vor impune clauze ca serviciile să fie continuate. Ministrul pentru Societatea Informațională a arătat că această obligativitate este în conformitate cu directivele europene.
„Poșta duce 30% din pensii. Cam așa e volumul către cei care nu au posibilitatea să-și încaseze pensia altfel. Obligatoriu trebuie să rămână”, a mai spus Nica la emisiunea difuzată de ProTV.
Cu privire la eventualitatea scumpirii unor servicii, odată ce compania nu va mai fi de stat, Nica a subliniat că Poșta este un serviciu universal și are obligația să ofere la același preț, pe tot teritoriul României, serviciile din portofoliu, în conformitate cu legislația europeană.
„Este un serviciu universal. Ea este obligată să ducă la același preț și în centrul Bucureștiului și în vârful Munților Apuseni, la același preț care este un preț reglementat de autoritatea de reglementare.Prețul este directivă europeană și au dreptul la un fond de compensare. Ce pierd făcând serviciul acesta trebuie despăgubiți din fondul de servicii universale”, a explicat ministrul pentru Societatea Informațională.
Ministrul a mai adăugat că nicio altă companie concurentă de pe piața locală nu poate oferi serviciile puse la dispoziție de Poșta Română.
„De exemplu, trimiterile pe care le face ProTV-ul. Aceste trimiteri trebuie să ajungă, și puneți condiție, trebuie să ajungă în 3.400 de localități din România. Numai o singură companie are prezență și poate să le ducă în interval de timp de 48 de ore și aceasta este Poșta Română. Ceilalți funcționează în centrul Bucureștiului, unii mai funcționează și în centrul celor zeci mai orașe. În rest, costă bani să plătești omul, costă benzina, costă locațiile respective. Poșta are câteva mii de locații, ceilalți au câte zeci”, a spus Nica.
Salariul directorului Poștei poate ajunge la 10.000 de euro lunar
Dan Nica a precizat că salariul directorului Poștei Române ar putea ajunge, cu tot cu bonusurile de performanță, la 10.000 de euro, lunar. El a precizat că are însă mari rezerve în ceea ce privește posibilitatea atingerii țintelor de performanță impuse pentru acordarea acestor bonusuri.
„Va avea un salariu de 5.000 de euro pe lună. Încă 5.000 poate să ia dacă se îndeplinesc toate criteriile de performanță care sunt unele, dacă mă întrebați pe mine dacă pot fi atinse, nu”, a spus Nica. El a subliniat că salariile directorilor recrutați din mediul privat a fost stabilit de instituțiile internaționale.
Întrebat dacă i se pare că salariul directorului este justificat având în vedere situația financiară a Poștei, Nica a spus că „dacă puneți întrebarea așa, răspunsul ar fi nu”
„Întrebarea este alta. De când el este director general situația financiară din Poștă a cunoscut o îmbunătățire și răspunsul este da. Deci de la 1 mai de când este el să spun pe 12 luni, 1 mai, pierderea pe care o are compania el a redus-o cu 90 de miliaone de lei. Dacă vă arăt criteriile de performanță ale lui Smeeianu de la Poștă o să cereți să fie aplicate în toate companiile din România”, a arătat el.
Ce se va întâmpla în continuare
Procesul de privatizare a fost prelungit pentru a face compania mai atractivă, susține ministrul pentru Societatea Informațională. Următorii pași vor fi transformarea datoriilor în acțiuni și disponibilizarea a circa 3.600 de angajați, cifră stabilită în urma negocierilor cu sindicatele.
„Dacă întrerupem procesul de privatizare, nu mai avem posibilitatea ca datoriile să le convertim în acțiuni și mergem la Comisia Europeană (…) Le cerem aprobarea. Dați-ne voie să convertim pentru că România are voie doar în proces de privatizare să convertească datoriile în acțiuni și în felul acesta facem compania mai atractivă. Trebuie să arăți că ești și într-un proces de reorganizare și restructurare”, a spus Nica la emisiunea „După 20 de ani”, difuzată de ProTV și pe voyo.ro.
În ceea ce privește costurile de salarizare, ministrul a arătat că acestea reprezintă circa 80% din cheltuielile Poștei.
„Toate aceste lucruri vor face ca această companie să fie atractivă cum a și fost în ochii multora. Poșta belgiană care era foarte interesată nu a mai avut voie să participe pentru că au avut un settlement cu CE și anul acesta, cel puțin, nu putea să participe. Poșta italiană nu avea voie să facă investiții în afară și au mai fost câteva chestiuni de acest gen”, a arătat ministrul, care a subliniat că Poșta Română nu și-a pierdut poziția pe piață, în ciuda dificultăților financiare.
„Este o companie care este extrem de puternică pe piață. De când s-a deschis, de la 1 ianuarie, nu numai că nu a pierdut segmente de piață, dar s-a stabilizat și a câștigat toate marile contracte. Apropo de asta, le-a câștigat pe toate deși e o bătălie cumplit de grea și uneori neloială”, a subliniat Nica.
Contractele care au dus la devalizarea Poștei
Ministrul pentru Societatea Informațională a arătat că Poșta Română a ajuns să acumuleze datoriile istorice din prezent pe fondul unor contracte păguboase semnate de fostele conduceri.
În prezent, 95% din aceste contracte au fost reziliate, susține Nica, iar faptele descoperite sunt anchetate de procurorii DNA.
♦ „Să vă dau un exemplu așa cum a fost devalizată compania, încheind contracte cu Blue Air de nu știu câte zeci de milioane să transporte corespondența cu avionul. Ei n-au bani de benzină. Nu știu cine era atunci director general. Nu mai țin minte că au fost alți directori generali care s-au perindat încât fiecare a avut contribuția lui. Altul a încheiat un contract cu o firmă de pază în valoare iarăși de câteva zeci de milioane de euro. Vorbim de contracte de zeci de milioane, zeci de milioane”.
♦ „Vă dau exemplul care pe mine m-a șocat cel mai tare. Chiar când am venit eu a fost o executare de cinci milioane de euro. O firmă fără niciun angajat s-a angajat că până în 2010 sau 2011 dă niște POS-uri la toate oficiile din România. N-a pus niciunul și, de aceea spun eu, că a fost vorba de complicitate, și compania, cu directorul juridic, în loc să rezilieze cu litera de reziliere a reziliat cu o literă aiurea și instanța a constatat că a fost reziliat ilegal și i-a dat 5 milioane de euro despăgubiri”.
♦ „Am un contract cu servicii medicale la Ploiești care a fost încheiat de directorul ăsta care venise de la fabrica de chiuvete și care a fost până în mai anul trecut și care, această firmă, și Curtea de Conturi a venit și a spus acest lucru. Primea bani pentru 32.000 de salariați sau 34.000 sau 36.000, cât avea atunci Poșta Română, dar ei nu făceau în fiecare lună analizele, dar în contract se spunea că trebuie să-i plătesc lui toată suma de bani indiferent că ăștia făceau sau nu analizele și bineînțeles că e ilegal. Problema e că nici până acum nu am reușit să-l reziliez pe ăsta. Sigur, plățile nu se fac, dar rezilierea nu se poate face pentru că nu are clauză de reziliere, dacă vă puteți imagina, contract care nu are clauză, nici măcar dacă nu execută”.
♦ „Știți cât are cotă de piață pe trimiterile rapide, coletele poștale? 2%. Acum 20 de ani era 100%. Dar cum am ajuns la 2%? Fostul director care răspundea de această operațiune avea și el firmă privată, factura pe firma lui, transporta cu mașinile Poștei coletele și când și-a făcut plinul el a plecat bine mersi și compania… 2%”.
Sindicatele au vrut disponibilizări, nu reducerea normelor
Ministrul pentru Societatea Informațională spune că sindicatele au preferat disponibilizările în locul reducerii normelor, măsură luată în 2011 când s-a constatat că pe fondul reducerii activității Poștei, numărul de angajați era prea mare.
„La întâlnirea mea când m-am dus să văd dom”le care e problema că ei amenințau că nu dau pensiile și era un lucru foarte grav, de aia m-am și dus eu. Dom”le, stai puțin, da voi cum vreți? Dom”le noi nu vrem așa cu reducerea normelor, noi vrem cu disponibilizare. Erau reprezentanți ai salariaților, ai sindicatelor și am spus bun, uite care e chestiunea, dacă voi solicitați disponibilizare în locul reducerii normelor, am luat act de această chestiune. Nimeni nu a contestat că sunt oameni în plus pentru că și activitatea a scăzut”, a precizat Nica.
El a atras atenția că la numărul nesustenabil de ridicat de angajați s-a ajuns din cauza conducerii defectuoase a foștilor directori care au făcut angajări nejustificate.
„În ultimii cinci ani au angajat 6.000 de oameni. Păi când ai început să ai pierderi, începând din 2008, da, când ai început să ai probleme, că vă aduceți aminte că și în 2011 le dădea două zile lucrătoare libere, neplătite pe lună, tu ai angajat încă 6.000 de oameni? Foștii directori generali ai Poștei Române sunt cei care poartă această responsabilitate”, a spus Nica.
Salariații disponibilizați vor primi salarii compensatorii, a arătat ministrul.
„Compensațiile vor fi pe acea ordonanță care prevede că, la companiile naționale aflate în restructurare, plata salariilor compensatorii se face din fondul acela de asigurare. Altfel nici nu avea cum să le plătească. Poșta Română nu are bani decât să cumpere benzină, strictul necesar pentru deplasarea mașinilor și cam atât. 80 de lei dintr-o sută se duc pe plata salariilor, 15 lei pe plata datoriilor pentru șmecherii care au devalizat-o și mai rămân 5 lei în fiecare lună”, a subliniat Nica.