Datele surpriză dintr-un studiu al Băncii Mondiale. Câți români ar mai dori să părăsească țara pentru a se muta în străinătate

Marcel Ionescu-Heroiu, Expert Senior Dezvoltare Urbană la Banca Mondială, a declarat, vineri, că studiul realizat de Banca Mondială și prezentat la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (FSPAC) a UBB în cadrul prelegerii „Orașe Magnet: Ce pot face orașele românești pentru a fi mai atractive pentru oameni”, a avut ca scop regândirea politicii de dezvoltare regională pe perioada de programare 2021 – 2027.

„În ceea ce privește preferința oamenilor, s-a răspuns la un chestionar aplicat la nivel național în perioada martie – aprilie 2017 pe un eșantion de 1.250 de respondenți care au fost întrebați în ce oraș din România s-ar muta dacă ar avea posibilitatea să se mute în alt oraș față de cel în care locuiesc. 15,32% din cei chestionați au răspuns că s-ar muta la Cluj-Napoca, orașul fiind primul în top, atrași de calitatea vieții și de serviciile de sănătate din oraș, educație universitară, locuri de muncă, mediul cultural-artistic dinamic, mediul economic activ, mai ales pe servicii cu valoare adăugată mare, cum ar fi IT, industria farmaceutică, consultanță. Cluj-Napoca este urmat de București, cu 14,46% și Timișoara, cu 11,88%. Studiul a fost făcut de Banca Mondială în colaborare cu Comisia Europeană, scopul fiind regândirea politicii de dezvoltare regională pe perioada de programare 2021 – 2027″, a spus Ionescu-Heroiu.

De asemenea, conform studiului, Cluj-Napoca se situează pe primul loc în România fiind cel mai atractiv oraș secundar în funcție de Indicele de Magnetism care ia în considerare venitul firmelor pe cap de locuitor, salariul mediu, numărul de studenți, investițiile pe cap de locuitor.

METEO Orașele din România în care plouă cu gheață de Revelion. Avertismentul meteorologilor Accuweather

05:00

CRĂCIUN Tradițiile de Crăciun care au rădăcini în religiile antice și cultele PĂGÂNE: De la brazi și Moș Crăciun la curcanul gătit

23:59

Potrivit lui Ionescu – Heroiu, având la bază acest studiu, autoritățile publice locale și naționale vor fi convinse de importanța orașelor pentru dezvoltarea țării.

„În istoria României nu am avut o politică de dezvoltare urbană, nimic care să vizeze oarecum dezvoltarea orașelor și nu există, încă, un program de investiții național dedicat orașelor, în timp ce pentru sate există foarte multe. Nu există nimic pentru investiții cheie pentru orașe care nu se descurcă singure – infrastructură metropolitană, sistem de transport metropolitan, infrastructură de business. Sperăm să facem o schimbare de paradigmă, competitivitatea țării ține foarte mult de competitivitatea zonelor urbane funcționale. Dacă aceste zone nu funcționează bine, nici economia țării nu funcționează. În viitor va fi o concurență între orașe pentru investiții”, a mai spus Marcel Ionescu-Heroiu.

Acesta a precizat că datele studiului arată și o inversare a trendului în ceea ce privește mutarea românilor, în condițiile în care 66,5% au spus că s-ar muta în țară față de 31,25% care au spus că s-ar muta în străinătate.

„Este o dinamică îmbucurătoare”, a precizat acesta.

Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc a declarat, la rândul său, că datele studiului înseamnă o confirmare a faptului că strategia municipalității de a pune accent pe calitatea vieții în oraș își aratăm roadele benefice.

„Cluj-Napoca este pe drumul corect și putem atinge obiectivul de a fi orașul numărul 1 în România în materie de calitate a vieții și de referință în Centrul și Estul Europei”, a spus Boc.

Decanul FSPAC, Călin Hințea, a afirmat și el că rezultatele studiului Băncii Mondiale confirmă informațiile din analiza strategică a municipiului Cluj-Napoca realizată de FSPAC precum și conceptul strategic referitor la calitatea vieții.

„Din punctul de vedere al dezvoltării strategice a Clujului, lupta cea mai mare se va da în atragerea resursei umane educate, care aduce valoare adăugată mare. Noi am mers pe economia bazată pe cunoaștere, servicii, cercetare-dezvoltare, IT”, a subliniat Călin Hințea.