Datoria publică a României, jumătate din PIB! Câte miliarde a împrumutat Guvernul Cîțu numai în 2021
Datoria publică a României a ajuns la jumătate din PIB. Și suntem abia la începutul guvernării noii coaliții liberalo-pluseristo-udemeriste! Ziarul Financiar publică un amplu articol în care arată că, la finalul lunii aprilie, datoria publică era de 526,6 miliarde de lei, adică peste 107 miliarde de euro. Suma echivalează cu jumătate din PIB-ul estimat pentru anul în curs, mai exact, un procent de 49,9% din Produsul Intern Brut pe 2021.
Chiar dacă prăbușirea economică din 2020 nu a fost atât de brutală pe cât estimau specialiștii, iată că datoria publică a țării pur și simplu a explodat.
- În anul pandemiei Covid-19, economia României a înregistrat doar un minus de 3,9% față de 2019.
5,2 miliarde de euro împrumutate în primele patru luni din 2021
În primele patru luni din 2021, statul român s-a împrumutat de pe piețele financiar-bancare cu 27,5 miliarde de lei. Asta înseamnă 5,2 miliarde de euro. În total, din aprilie 2020 și până în aprilie 2021, guvernarea de dreapta a împrumutat 121,5 miliarde de lei (24,8 miliarde de euro, potrivit sursei citate. Iar dacă ritmul împrumuturilor rămâne același, atunci finalul anului 2021 va găsi țara înglodată în datorii – 110 miliarde de lei, cu mult peste ţinta Guvernului Cîțu, de 85 de miliarde.
Culmea este că experții financiari ajunși azi la putere în țară susțineau în trecut că România, având un PIB de (aproape) 230 miliarde de euro, nu îşi poate permite o datorie publică mai mare de 40% din PIB, cel mult 45%. În prezent, după doar 4 luni din 2021, țara a ajuns să datoreze băncilor străine jumătate din PIB-ul său!
- Explicația că există ţări care au datorii de peste 100% din PIB nu ține, pusă în actualul context. Italia și chiar Franța sunt în această situație, dar acolo infrastructura este pusă la punct tocmai fiindcă împrumuturile au fost făcute pentru a dezvolta rețele la cele mai înalte standarde. Despre economiile lor, vorbesc cifrele… dar mai ales afacerile la cel mai înalt nivel puse la cale de guvernele de la Roma, respectiv Paris. În România, statul doar se împrumută, fără a explica unde se duc banii; cât privește „înțelegerile” mari, autoritățile noastre le fac și ele, dar vedem că numai cu băncile din Occident, la care se îndatorează din greu.