De ce deszăpezirea unui kilometru de drum costă în România DE CINCI ORI MAI MULT DECÂT ÎN FINLANDA? Șeful CNADNR: „În țările nordice zăpada și gheața nu sunt îndepărtate integral”

Publicat: 18 11. 2013, 15:02
Actualizat: 05 07. 2016, 19:47

Costul mediu cu deszăpezirea unui kilometru de autostradă sau drum național a crescut în ultimii patru ani de peste patru ori, de la un preț de 1.180 euro per kilometru în 2009, la 5.370 euro în 2013, reiese din calcule gândul pe baza datelor din sistemul de licitații publice. Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) a estimat că o poate cheltui pentru deszăpezire în iarna din acest an și iarna viitoare în jur de 172 de milioane de euro.

Curățarea de zăpadă a autostrăzilor din România a ajuns astfel să fie de aproape cinci ori mai scumpă decât în Finlanda. Țara nordică are o rețea de autostrăzi și drumuri naționale de aproape cinci ori mai mare decât România, respectiv 78.000 de kilometri. Cu toate acestea, costurile cu desăpezirea sunt mult mai mici. Spre exemplu, în 2011, Finlanda a cheltuit 98 de milioane de euro pe deszăpezire, în medie 1.200 de euro pe kilometru. În aceeași perioadă, la București prețul calculat era de 5.900 de euro pe kilometru.

De asemenea, în Suedia sau Islanda prețul pe kilometru deszăpezit nu trece de 1.400 de euro.

Întrebat de gândul de ce în România, o țară care nu se confruntă cu fenomene meteorologice similare Finlandei, unde zăpada cade în medie șase luni pe an, șeful CNADNR, Narcis Neaga, susține că la noi filosofia este alta.” în țările nordice zăpada și gheața nu sunt îndepărtate integral – nu există noțiunea de „drumuri la negru”, a declarat el pentru gândul. Mai exact, potrivit șefilor CNADNR, în Finlanda zăpada nu se curăță total de pe drumuri, pe când în România, după deszăpezire, trebuie să se vadă asfaltul. 

Mai mult, susține Neaga, în țările nordice se folosește alt tip de cauciucuri care nu este utilizat în România. „Astfel, sunt luate măsuri de anvelopare obligatorie a autovehiculelor cu cauciucuri speciale (crampoane) care permit circulația atât pe zăpadă, cât și pe zone cu gheață, acest tip de anvelope nefiind utilizate în România”, a declarat șeful CNADNR pentru gândul.

Cât a costat deszăpezirea în ultimii cinci ani

Dacă în 2009 firmele care au câștigat licitațiile organizate de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale (CNADNR) încasau, în medie, un preț de 1.180 de euro pe kilometru curățat de zăpadă, sumele sunt în prezent de patru ori mai mari.

Prețul pentru deszăpezire a fost calculat pe baza valorilor estimate de CNADNR în cadrul procedurilor de atribuire. În calcul a fost luat un număr de aproximativ 16.000 de kilometri de autostrăzi și drumuri naționale.

An cost deszăpezire (euro /km)
2009 1.180
2010 4.950
2011 5.900
2012 5.300
2013 5.370

Sursa: calcule gândul pe baza date SEAP//calculele au considerat o lungime de 16.000 de kilometri de autostrăzi și drumuri naționale

Din cifre reiese că un vârf s-a înregistrat în 2011, când costul a ajuns la 5.900 euro per kilometru deszăpezit.

5.370 de euro, prețul mediu pentru deszăpezirea autostrăzilor și drumurilor naționale în 2013

CNADNR a lansat în vara acestui an licitații pentru deszăpezirea autostrăzilor și drumurilor naționale. Contractele-cadru urmau să fie încheiate pentru o perioadă de 20 de luni. Compania nu a reușit, deocamdată, să găsească firme care pentru deszăpezirea întregii rețele de drumuri și autostrăzi.

La multe licitații s-a prezentat o singură firmă, la altele nu a fost depusă nici o ofertă, iar compania a anunțat reluarea licitațiilor, după cum au precizat reprezentanți ai CNADNR.

Peste 172 de milioane de euro este suma totală pe care Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) a estimat că o poate cheltui pentru deszăpezire în iarna din acest an și iarna viitoare, potrivit calculelor gândul pe baza datelor din sistemul de licitații publice.

Între segmentele de autostradă pentru care nu există contracte de deszăpezire se numără A2 București-Lehliu, A3 București-Ploiești și A2-A4 (centura Constanței).

În prezent, dintr-un total de 52 loturi aferente celor șapte Direcții Regionale de Drumuri și Poduri (DRDP) nu există acorduri-cadru sau contracte semnate pentru următoarele loturi:

– D.R.D.P. București: Lot SDN București Nord (procedură anulată, urmează a fi reluată procedura de negociere fără publicare prealabilă anunț de participare în data de 11 noiembrie 2013), Lot A2 București Lehliu (procedura anulată, urmează a fi reluată procedura de negociere fără publicare prealabilă anunț de participare in data de 11.11.2013), Lot SDN București Sud (procedura aflată în evaluare), Lot A3 București – Ploiești (procedura aflată în evaluare), Lot SDN Ploiești (licitație deschisa anulată, procedura reluată prin negociere fără publicare anunț de participare, data deschiderii ofertei este 13.11.2013);

– D.R.D.P. Craiova: Lot SDN Slatina (procedura de negociere fără publicare prealabilă a anunț de participare în curs de derulare, deschiderea a avut loc în data de 08.11.2013);

– D.R.D.P. Timișoara: Lot SDN Timiș (procedura de negociere fără publicare anunț de participare urmează a fi lansată în 11.11.2013); Lot SDN Caransebeș (procedura de negociere fără publicare anunț de participare se află în evaluare, deschiderea a avut loc în data de 08.11.2013);

– D.R.D.P. Cluj: Lot SDN Cluj, Lot SDN Bistrița Năsăud, Lot SDN Alba, Lot SDN Satu Mare – proceduri contestate dupa atribuire, decizia CNSC din data de 08.11.2013 a dispus reevaluare, urmează să fei lansate proceduri de negociere fără publicare anunț de participare în data de 11.11.2013;

– D.R.D.P. Brașov: Lot SDN Brasov, Lot SDN Miercurea Ciuc, Lot SDN Sf Gheorghe – proceduri contestate după atribuire, decizia CNSC se așteaptă, au fost lansate proceduri de negociere fără publicare anunț de participare, în prezent se află în evaluare;

– D.R.D.P. Iași: Lot SDN Bacău și Lot SDN Focșani: procedurile de licitație deschisă anulate din lipsa de ofertanți, au fost demarate proceduri de negociere fără publicare anunț de participare, la care nu s-au prezentat ofertanți. Se vor relua procedurile începând cu data de 11.11.2013; Lot SDN Galați – procedura de negociere fără publicare anunț de participare se află în evaluare, deschiderea ofertelor a avut loc în data de 06.11.2013.

– D.R.D.P. Constanța: Lot A2 – A4 – procedura de licitație deschisă anulată din lipsa de ofertanți, a fost demarată procedura de negociere fără publicare anunț de participare, la care nu s-au prezentat ofertanți. Se va relua procedura începând cu data de 11.11.2013; Lot SDN Slobozia – procedura de licitație deschisă anulată, demarata procedura de negociere fără publicare anunț de participare, deschiderea va avea loc in 11.11.2013.

 
CNADNR nu a precizat care sunt firmele declarate câștigătoare în urma licitațiilor pentru deszăpezire și nici valorile finale ale contractelor atribuite.
 
Utilajele de deszăpezire, plătite și la staționare

Pe de altă parte, utilajele de deszăpezire vor fi plătite chiar și atunci când staționează, după cum reiese din datele din documentația de atribuire consultată de gândul.

„În situația în care perioada de staționare pentru mijloacele de mecanizare staționate în baze depășește 72 de ore consecutive, plata se va confirma și efectua numai pentru 8 ore din 24, cu tarif de staționare”, se arată în modelul de contract de servicii elaborat de CNADNR prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri Timișoara pentru SDN Caransebeș.

CNADNR va folosi clorura de calciu pentru că are „rezultate superioare”

În caietele de sarcini pentru serviciile de deszăpezire din 2013-2015 apare folosirea clorurii de calciu, în documentație fiind explicat avantajul utilizării ei.

„Pe plan mondial clorura de calciu este frecvent folosită pentru dezghețarea șoselelor, parcărilor, trotuarelor deoarece în contact cu apa produce o reacție exotermă și rezultatele obținute sunt superioare comparativ cu celelalte săruri folosite pentru dezgheț. Căldura degajată este utilizată pentru a usca suprafețele umede sau pentru a topi zăpada și gheața. Rezultatele sunt vizibile după 15-30 minute”, se arată în domentația de licitație.

CNADNR explică, în caietul de sarcini pentru DRDP Iași, de exemplu, că efectele tratării diferitelor suprafețe cu clorură de calciu sunt două: „suprafețele acoperite cu polei se umezesc și se dezgheață și suprafețele acoperite cu gheață și zăpadă bătătorită se umezesc, se perforează, iar sub acțiunea traficului se produce fisurarea stratului de gheață”.

Rezultate obținute: „îmbunătățirea condițiilor de frânare a autovehiculelor și înlăturarea pericolului de derapare”, se arată în caietul de sarcini pentru licitația aferentă serviciilor de deszăpezire DRDP Iași.

Într-o precizare a CNADNR se arată că pe rețeaua de drumuri naționale și autostrăzi se va acționa pentru prevenirea și combaterea poleiului și înzăpezirii numai cu materiale chimice, urmând ca drumarii să intervină „cu sare la temperatura de până la minus 7 grade Celsius, iar la temperaturi mai scăzute cu clorură de calciu”.

CNADNR preconizează că se va aproviziona, pentru această iarnă, cu 300.000 de tone de sare, 100.000 tone nisip și 8.092 tone clorură de calciu.

Valoarea estimată a acordurilor-cadru pentru deszăpezire, fără TVA, pentru perioada 2013-2015:

DRDP Iași – Valoare estimată 109.013.793 lei

DRDP Constanța – Valoare estimată 104.981.797 lei

DRDP Craiova – Valoarea estimată 61.921.801 lei

DRDP Brașov – Valoarea estimată 95.927.074 lei

DRDP Cluj – Valoare estimată 106.180.770 lei.

DRDP București -Valoare estimată 148.544.136 lei

DRDP Timișoara – Valoare estimată 138.871.994 lei.

Valoarea totală estimată a acordurilor-cadru pe care CNADNR intenționează să le încheie pentru servicii de deszăpezire pentru 2013-2015 însumează 765.441.365 lei, echivalentul a peste 172 milioane euro, după cum reiese din datele de pe sistemul de licitații. Adică 382 milioane de lei (86 milioane euro ) pentru această iarnă.

În urma licitațiilor deschise organizate de CNADNR, suma finală totală poate scădea. Acordurile-cadru au ca termen o durată de 20 de luni, conform anunțurilor de licitație.

De ce deszăpezirea ne costă de 5 ori mai mult decât în Finlanda: „Nu există noțiunea de drumuri la negru”

La întrebarea de ce deszăpezirea unui kilometru de autostradă sau de drum național în România a costat mai mult, în anii trecuți, comparativ cu unele țări nordice, răspunsul primit de gândul de la CNADNR arată că „în țările nordice zăpada și gheața nu sunt îndepărtate integral – nu există noțiunea de „drumuri la negru”.

„Astfel, sunt luate măsuri de anvelopare obligatorie a autovehiculelor cu cauciucuri speciale (crampoane) care permit circulația atât pe zăpadă, cât și pe zone cu gheață, acest tip de anvelope nefiind utilizate în România”, se arată în răspunsul primit de gândul de la CNADNR și care poartă semnătura directorului general al CNADNR, Narcis Neaga.

Gândul a scris anul trecut că în România deszăpezirea unui kilometru de autostradă este de cinci ori mai scump decât în Finlanda, de exemplu. Costul per kilometru deszăpezit variază între 1.000 de euro (Finlanda) și 4.000 de euro (Norvegia), potrivit Știrilor ProTV

Mai jos, câteva exemple:

România – 5.370 euro pe km 

Norvegia (Troms) – 4.000 euro pe km

Suedia (Norr) – 1.400 euro pe km

Islanda – 1.200 euro pe km

Finlanda (Lapland) – 1.200 euro pe km.