De ce nu au reușit cele trei guverne ale României din 2012 să relanseze economia. „Vinovații” pentru creșterea economică modestă

Datele oficiale prezentate joi de Institutul Național de Statistică (INS) au confirmat că niciunul dintre cele trei guverne pe care le-a avut România în acest an nu a reușit să aducă economia pe creștere. După „estimările semnal” prezentate la jumătatea lunii trecute, Statistica a detaliat motivele care au stat în spatele creșterii economice modeste, de numai 0,2% din PIB în primele nouă luni ale acestui an față de perioada similară a anului trecut, principalii „vinovați” fiind agricultura, exporturile și consumul administrației, respectiv al instituțiilor statului.

„Cea mai mare reducere a volumului de activitate a fost înregistrată în agricultură, silvicultură și pescuit (-29,8%). Reduceri ale volumului de activitate s-au mai înregistrat în administrație publică și apărare, asigurări sociale din sistemul public, învățământ; sănătate și asistență socială (-1,3%), construcții (-0,7%), industrie (-0,3%) și intermedieri financiare și asigurări (-0,1%)”, se arată în raportul detaliat al INS privind evoluția PIB în trimestrul al treilea și pe primele nouă luni ale anului.

Consumul reprezintă una dintre puținele șanse ale României de a înregistra creștere economică în 2012, după cum au declarat inclusiv cei trei premieri de până acum, Emil Boc, Mihai Răzvan Ungureanu și Victor Ponta, înalți oficiali ai BNR precum și marea majoritate a analiștilor și economiștilor locali dar și străini.

ACTUALITATE Crin Antonescu, după ce a fost desemnat candidatul Coaliției la prezidențiale: „În fața acestei propuneri nu m-am dat la o parte și am acceptat-o”

15:15

POLITICĂ Avocatul propus ca ministru al Justiției și-a prezentat programul de guvernare lângă un fost condamnat în trei dosare penale

15:06

Cu toate acestea, pornind cu prognozele de creștere economică mult prea optimiste ale guvernului Boc, care au pus presiune pe buget și continuând cu decizia guvernului Ponta de a tăia banii de la investiții, statul nu a mai contribuit la consum prin investiții, ci prin reîntregirea salariilor bugetarilor.

În contextul eșecului finanțării investițiilor din economie cu bani europeni și a scăderii exporturilor pe fondul problemelor din zona euro, principala piață de desfacere a României, consumul a scăzut, per total, cu 0,1% în primele nouă luni ale anului față de aceeași perioadă din 2011, „în special pe seama scăderii, cu 2% a cheltuielii pentru consumul final al administrațiilor publice”, după cum se subliniază în raportul Statisticii.

Tăierea banilor de la investiții a dus la încetinirea creșterii economice

La rectificarea bugetară din vară, guvernul Ponta a decis reducerea cheltuielilor, vizate fiind în special proiecte de investiții estimate la circa două miliarde de lei, finanțate de la bugetul de stat și din fonduri comunitare. Economiștii atrag atenția că dacă un guvern trebuie să „taie” un buget, atunci, pentru a nu anula șansele de revenire a creșterii economice, nu trebuie tăiat tocmai de la investiții. Ba mai mult, dacă ar avea de ales, atunci, pentru a reporni economia, guvernul, oricare ar fi el, ar trebui să transforme statul într-un consumator de investiții, nu de asistență socială.

„Orice politică fiscală restrictivă și astfel de politici sunt discutate la nivel european, au un impact negativ asupra economiei. Administrația publică este un consumator, un investitor și orice tăieri de cheltuieli din motive raționale, structurale au un impact negativ. De aceea trebuie să se aleagă cu grijă zonele în care se fac tăierile și trebuie evitate acele zone cu efecte de antrenare mare în economie. Toată lumea este de acord că zona investițiilor are efecte de antrenare mari, produce valoare adăugată, în timp ce consumul de tip asistență socială nu”, a declarat pentru gândul Radu Crăciun, director general adjunct și director de investiții la Eureko Pensii.

„România virtuală”: Prognozele oficiale indicau o creștere a consumului și un an agricol la fel de bun ca în 2011

În primăvară, Comisia Națională de Prognoză (CNP) estima pentru 2012 un consum în creștere cu 1,9% față de anul trecut, procent „tras” în sus cu precădere de consumul din zona publică, deci de stat, prin majorarea cheltuielilor de investiții. Acesta era estimat să aibă o evoluție pozitivă de 2,5%, față de 1,8% cât era prognozat să crească, în luna martie, consumul gospodăriilor populației. Din aceste estimări reieșea astfel că „motorul” de relansare a creșterii economice ar fi urmat să fie statul și nu mediul privat.

Prognoza s-a schimbat semnificativ opt luni mai târziu, estimările din noiembrie indicând un consum în scădere cu 1,5% pentru administrația publică și o creștere de doar 0,4% a consumului populației.

Prognozele optimiste, dar care trebuie revizuite constant în scădere ar putea fi răspunsul guvernanților la presiunea socială, mai ales în contextul unui an agitat pe scena politică, cu alegeri locale și generale sau chiar o „nevoie” socială, de a prezenta viitorul mai frumos, este de părere economistul Aurelian Dochia.

„Este clar că în mediul foarte volatil în care ne aflăm capacitatea noastră de prognoză este mult slăbită și merge pe niște ipoteze care se bazează pe faptul că lucrurile importante se păstrează neschimbate sau merg din inerție. Este și o problemă de psihologie socială. Politicienii, guvernele încearcă să spună . Poate că este și o nevoie socială. Dacă le-am da numai vești proaste moralul ar scădea”, a declarat pentru gândul Aurelian Dochia.

Dochia: „Prognozele sunt nerealiste. Se repetă ciclul perspectivelor optimiste ajustate în sens negativ”

În ceea ce privește contribuția agriculturii la evoluția produsului intern brut, în luna martie Comisia anticipa o modificare procentuală de 0%. Practic CNP anticipa că anul agricol 2012 va fi la fel de bun ca anul trecut, în condițiile în care producătorii au precizat în repetate rânduri că 2011 a fost un an „excepțional” pentru agricultură.

Prognoza revizuită din noiembrie arată însă cu totul altceva. Astfel, în cel mai recent raport, Comisia prognozează o scădere de 15% în ceea ce privește contribuția agriculturii, silviculturii și pescuitului la creșterea economiă, fiind vorba despre cea mai redusă contribuție la formarea PIB din 2007 și până în prezent. Diferența mare vine și din efectul de bază, aportul agriculturii la creșterea economică de anul acesta fiind raportat la rezultatele foarte bune de anul trecut.

„Era nerealist, o prognoză destul de optimistă. Știam că nu se poate să fie un an agricol la fel de bun. Cred că dacă ne uităm în trecut se repetă ciclul perspectivelor optimiste care sunt ajustate pe parcurs în sens negativ. Asta nu se întâmplă doar cu CNP sau autoritățile publice. Și FMI, UE și BERD au revizuit prognozele”, a mai precizat Dochia.

În noiembrie 2011, președintele CNP, Ion Ghizdeanu, susținea că estimările privind rezultatele producției agricole nu se bazau pe producția vegetală, dependentă de condițiile meteorologice. „Noi am estimat că agricultura va avea o producție similară în 2012. Producția vegetală va fi sub cea de acest an, dar producția animală va fi peste, pentru că este subsecventă”, a explicat Ghizdeanu, citat de Mediafax. Un aport mai mare al agriculturii la PIB, în estimări, a permis guvernului Boc fundamentarea bugetului pe acest an pe o prognoză de creștere economică mult mai mare decât cea care se dovedește a fi în realitate.

Bugetul pentru 2012 a fost fundamentat pe o creștere economică de trei ori mai mare decât cea reală

La începutul anului, Banca Mondială (BM) anticipa pentru 2012 o creștere economică de 1,5% din PIB, prognoza fiind revizuită negativ până la 0,8% din PIB în vară. Cea mai recentă prognoză FMI indică un avans al economiei de 0,9% din PIB, de la 1,8%-2,3% în ianuarie, în timp ce Comisia Europeană anticipează o creștere de 0,8%, iar Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) 0,5% din PIB, de la 1,1% la începutul anului

Radu Crăciun consideră, la rândul său, că este dificil să dai o prognoză exactă. „Ideal ar fi ca orice prognoză să fie cât mai departe de influențele politice. Sectorul privat preferă într-adevăr să se orienteze către prognozele din sistemul financiar. Chiar dacă și ele dau greș există o prezumție de echilibru și judecată la rece”, a afirmat el.

Potrivit celei mai recente analize a economiștilor de la grupul austriac Erste, prezent în România prin BCR, cea mai mare bancă locală după valoarea activelor deținute, economia României va stagna în acest an, din cauza intrării zonei euro în recesiune. Anterior, analiștii Erste anticipau o creștere economică de 0,7% din PIB pentru România.

În iarna anului trecut, guvernul Boc a prezentat un buget fundamentat pe o creștere economică de 1,8%-2,3% din PIB, însă în urma discuțiilor cu FMI prognoza a fost revizuită la 1,5% din PIB.

Guvernul Ponta a ajustat la rândul lui prognoza de creștere economică la rectificarea bugetară din august, care s-a fundamentat pe o creștere economică de doar 1,2%.

Cea de-a doua rectificare bugetară, aprobată de guvern în octombrie, în urma unei ședințe de doar 15 minute, s-a bazat pe o creștere a PIB-ului de „circa 1%”.

Optimist cu privire la evoluția economiei a fost și cabinetul Ungureanu care a anunțat, la sfârșit de mandat și cu doar o săptămână înainte ca România să intre oficial în recesiune tehnică, posibilitatea reîntregirii salariilor bugetarilor. Premierul demis Mihai Răzvan Ungureanu a declarat la bilanțul de guvernare că există premisa recuperării salariilor „din iunie încolo”.

La câteva zile după, Statistica a anunțat că produsul intern brut a scăzut în primul trimestru ale acestui an cu 0,1% față de perioada octombrie-decembrie, fiind cel de-al doilea trimestru consecutiv de scădere comparativ cu lunile anterioare. Mai mult, chiar în ziua în care au fost anunțate datele privind creșterea economică, proaspăt numitul secretar de stat al Finanțelor, Liviu Voinea, afirma că vor urma trei trimestre consecutive de creștere economică generată inclusiv de majorarea salariilor angajaților din sectorul public. Totodată, secretarul de stat a apreciat că sunt premise pentru menținerea țintei de creștere economică de la acea vreme, respectiv 1,5% din PIB.