De ce nu poate Ponta să facă autostrăzi nici după trei ani de mandat: din cauza lui Băsescu și pentru că n-are pact

Publicat: 13 01. 2015, 22:05

Actualizat: 22 08. 2015, 18:54

România are în prezent 695 de kilometri de autostrăzi, iar până la sfârșitul lui 2016 ministrul Transporturilor Ioan Rus promite că vom mai avea încă 250 de kilometri: 50 de kilometri în 2015 și alți 200 de kilometri în 2016. În total, dacă desenele trasate pe hârtie vor deveni realitate, România ar putea ajunge, la finele lui 2016, să aibă o rețea de 945 de kilometri de autostradă.

Promisiunea a fost făcută marți la o conferință de presă, unde a participat și premierul Victor Ponta care a venit și cu „soluția” care va umple România de autostrăzi în următorii 10 ani: un acord politic între toate partidele parlamentare pentru un program de autostrăzi care să fie aprobat prin lege. Astfel, „ideile crețe” ale celor care vor urma la conducerea Transporturilor nu vor mai avea succes, aceștia fiind nevoiți să respecte legea care va stabili care sunt toate proiectele de infrastructură de transport ale României, a explicat plastic ministrul Ioan Rus.

Evoluția pe hârtie a numărului de kilometri noi de autostradă

Din datele prezentate de ministrul Ioan Rus, numărul de kilometri de autostradă va evolua astfel, în următorii ani:

Anul 2015 – 50 kilometri (Nădlac-Arad, Timișoara-Lugoj, Gilău Nădășelu și 4,9 km pe autostrada București-Ploiești)

(clic pe imagine pentru a mări)

Harta autostrăzilor din 2015// Sursa Ministerul Transporturilor

Anul 2016 – 200 de kilometri (Sibiu-Nădlac, cu excepția segmentului Mihăiești-Suplacu de Barcău, Cluj-Târgu Mureș, Târgu Mureș-Făgăraș, Sibiu-Făgăraș, Făgăraș-Brașov).

Anul 2030 – 725 de kilometri (184 de kilometri de autostradă fazată și 1.809 kilometri de drum expres)

(clic pe imagine pentru a mări)

Harta autostrăzilor și drumurilor expres cuprinse în Master Planul General de Transport propuse pentru a fi începute în 2015//Sursa Ministerul Transporturilor

În 2014 România a inaugurat 50 de kilometri de autostradă, fiind vorba de proiecte demarate înaintea guvernărilor Ponta. În 2013 Guvernul Ponta nu a început nici un șantier nou de autostradă, abia în 2014 fiind semnate primele contracte pentru noi tronsoane. În vara lui 2013 au fost scose la licitație cele 4 loturi din autostrada Sebeș – Turda, în decembrie au fost anuntați câștigătorii. Semnarea contractelor pentru loturile 3 si 4 a avut loc în aprilie 2014, iar pentru loturile 1 și 2 în noiembrie 2014.

În mai 2012, la momentul preluării guvernării de Victor Ponta, România avea circa 400 de kilometri de autostradă. Din mai 2012 și până în prezent guvernările Ponta au tăiat panglica la circa 290 de kilometri de autostradă, toți începuți de guvernele precedente.

(clic pe imagine pentru a mări)

Harta autostrăzilor din 2012// Sursa: Ministerul Transporturilor

Surse de finanțare

Sumele pentru investițiile în infrastructură vor putea fi asigurate în următorii ani din finanțări europene de 6 miliarde euro -incluzând cofinanțarea națională-, acciza la motorină, rovinietă, concesiuni și parteneriate public-private -4 miliade euro- și credite de la Banca Europeană de Investiții, BERD și Banca Mondială.

„Există și sursă BEI, BERD, Banca Mondială pe care nu le-am valorificat cum se cuvine”, a afirmat ministrul Transporturilor.

Prin programele cu finanțare europeană, România are la dispoziție un miliard euro pentru perioada de alocare 2007-2013 și 5 miliade euro pentru intervalul 2014-2020.

„Ultima scuză este că nu avem bani”, a spus ministrul, arătând că până în prezent principalele probleme în domeniul dezvoltării infrastructurii au fost ineficiența și lipsa structurării proiectelor.

Principalele autostrăzi

Autostrada Sibiu-Pitești. „Fazarea” autostrăzii Sibiu-Pitești, anunțată de Ioan Rus în noiembrie anul trecut, nu mai este de actualitate. Ministrul Transporturilor a declarat marți că Pitești-Sibiu a fost „analizată, paraanalizată și supraanalizată” și că va renunța la ideea de a construi în primă fază un drum expres și apoi autostradă pe acest traseu.

„Cred că renunțăm la ideea de a faza acea autostradă și ne ducem direct cu autostradă. Este complicat în zona de munte să refacem șantierul”, a motivat Ioan Rus.

Ponta: „Pe Comarnic-Brașov pot să îmi fac un doctorat deja”

Autostrada Comarnic-Brașov . La mai bine de un an de la anunțarea câștigătorului licitației pentru concesionarea Comarnic-Brașov, Victor Ponta a anunțat marți un nou termen – 15 februarie – data până la care se va stabili soarta contractului cu asocierea Vinci-Strabag-Aktor: fie se semnează, fie se reziliază.

El a găsit și vinovatul pentru întârzierea „de opt luni” în procedura pentru Comarnic-Brașov, și anume o „declarație prostească” a fostului președinte Traian Băsescu.

Autostrada Comarnic-Brașov//Sursa Ministerul Transporturilor

„Până pe 15 februarie, trebuie să spunem companiilor care au câștigat prima fază a procedurii Â«semnămÂ» sau Â«nu semnămÂ», pentru că nu mai putem să stăm, am întâziat opt luni din cauza unei declarații prostești făcute de cineva care a zis că știe el că sunt fapte de corupție. O declarație prostească, pentru că a fost pur politică. Am întrebat structurile statului și nu există nicio faptă și nicio sesizare de corupție”, a spus Ponta, aflat la Ministerul Transporturilor. El a precizat că în cazul semnării contractului, construcția autostrăzii Comarnic-Brașov va putea începe pe 15 aprilie.

Însă până să se decidă dacă se semnează contractul pentru autostrada de pe Valea Prahovei, Rus a explicat că există „mai multe variante”. O variantă prezentată și anterior de Rus ar fi reabilitarea unui drum județean de pe Valea Doftanei astfel încât acesta să preia o parte din traficul de pe DN1A.

„Și pe DN1 există zone unde se poate face a treia bandă”, a spus Rus, dând asigurări că „lucrările încep în acest an”.

Autostrada Târgu Mureș-Iași-Ungheni

Ministrul Transporturilor a mai anunțat marți și informații privind viitoarea autostradă Târgu Mureș – Iași – Ungheni.

„Ne-am angajat cu toții că rezolvăm și problemele de dezvoltare economică a unor regiuni care astăzi sunt în dificultate din cauză că nu există o infrastructură rutieră ca suport pentru dezvoltarea economică. Și atunci dăm drumul la autostradă Ungheni – Iași – Târgu Neamț și de la Târgu Neamț la Târgu Mureș variantă de autostradă fazată, că-i foarte scumpă”, a spus ministrul, citat de Mediafax.

Pe tronsoanele Târgu Neamț – Iași – Ungheni (100 km) și Târgu Mureș – Târgu Neamț (211 km) sunt în derulare licitații pentru revizuirea studiilor de fezabilitate, conform informațiilor prezentate marți de ministerul Transporturilor.

Potrivit informațiilor prezentate inițial în Master Planul de Transport, tronsoanele Pașcani – Iași – Ungheni (75 kilometri) și Târgu Mureș – Pașcani (280 kilometri) figurau ca viitoare drumuri expres, cu investiții necesare estimate la 450 milioane euro, respectiv 3,65 miliarde euro, fără TVA.

Hagiu: „Să te apuci de un drum forestier să îl faci alternativă la DN1 este un nonsens”

Augustin Hagiu, consultant în transporturi și președinte al Confederației Naționale Rutiere (CNR), critică variantele alternative prezentate de Ioan Rus la autostrada Comarnic-Brașov.

„Bagă bani să facă a treia bandă când avem nevoie de o centură ocolitoare la Comarnic. Nu văd logica să facă treia bandă, în loc să facă o ocolitoare pentru Comarnic. Pentru asta nu trebuie spart muntele. Domnul Rus nu se pricepe nici la Transporturi, nici la drumuri”, a declarat pentru gândul Augustin Hagiu.

(clic pe imagine pentru a mări)

Harta drumurilor expres//Sursa Ministerul Transporturilor

Nici varianta cu asfaltarea drumului județean de pe Valea Doftanei nu pare viabilă.

„Ioan Rus și Victor Ponta să se urce în elicopter să vadă acel drum județean. Nu este o soluție pe termen scurt. Nu ne putem bate joc de bani. Trebuie transformat un drum forestier. Nu poate reprezenta o alternativă la DN1. Ca să te apuci de un drum forestier să îl faci alternativă la DN1 este un nonsens. Cu banii aceștia faci centura ocolitoare la Comarnic”, este de părere Augustin Hagiu.

Articole recomandate