De ce nu pot liderii europeni să „lovească” în punctul sensibil al Rusiei

Când Casa Albă, alături de aliații săi europeni, a decis înăsprirea sancțiunilor împotriva Rusiei, președintele Obama a promis că interesele Rusiei vor fi grav afectate.

„Aceste măsuri vor crește izolarea politică a Rusiei precum și costurile sale economice, în special în zone de interes pentru președintele Putin și cei apropiați lui”, a spus Obama pe 11 septembrie.

Ca urmare a noilor reguli, companiile americane implicate în exploatarea și producția de petrol din zona arctică au avut la dispoziție două săptămâni pentru a opri operațiunile. Perimetrul care a avut imediat de suferit a fost Universitetskaya-1, un proiect de exploatare de 700 de milioane de dolari administrat de Rosneft, o companie de stat rusească, și ExxonMobil.

Sonda începută în august este o piesă cheie în planul Rusiei de a găsi noi perimetre petroliere care să le înlocuiescă pe cele din perioada sovietică. În perimetrul Universitetskaya-1 din Marea Kara s-ar afla rezerve estimate la circa 9 miliarde de barili, echivalentul a 894 de miliarde de dolari la prețurile actuale ale pieței.

Sancțiunile nu au atins însă multe dintre operațiunile convenționale de exploatare, operațiuni conduse de companii din vest. Printre acestea se numără Sakhalin, un perimetru masiv situat pe coasta pacifică a Rusiei, la nord de Japonia. De aici se extrag lunar zăcăminte în valoare de circa 500 de milioane de dolari. Costul unui baril de petrol este de circa 100 de dolari, iar Rusia colectează circa 70% din acest preț sub formă de taxe pe producție și extracție, bani care alimentează bugetul de stat.

Prin permiterea continuării acestor operațiuni, Casa Albă și aliații europeni au asigurat stabilitatea piețelor internaționale de țiței și implicit stabilitatea prețurilor la carburanți. Ideea ar fi „să impună disconfort economic Moscovei fără a bloca rezervele de petrol care se îndreaptă către piețele globale”, a explicat Jason Bordoff, fost consilier pe probleme de energie a președintelui Obama.

Acționând în felul în care au acționat și-au subminat însă scopul de a face rău Rusiei.

Zilnic, unu din opt barili de petrol produși la nivel mondial provin din perimetre de exploatare rusești. Mai exact, extracția anuală din Rusia este evaluată la circa 425 de miliarde de dolari, o cincime din Produsul Intern Brut (PIB) al statului. Taxele percepute pentru producția de petrol și gaze alimentează jumătate din trezoreria Rusiei. Asta în contextul în care Statele Unite și statele membre UE au avut un rol instrumental în dezvoltarea industriei energetice din Rusia în ultimii 25 de ani, scopul fiind acela de a exploata o parte din rezervele de circa 75 de miliarde de barili.

Companiile implicate în operațiunile din Rusia au ajuns să aibă strânse relații comerciale cu Rosneft. În 2012, compania britanică BP a fost de acord să preia 20% din acțiunile Rosneft. Anul trecut, Exxon a vândut unei subsidiare a Rosneft 30 de procente din cele 20 de proiecte de exploatare pe care le avea în Golful Mexic.