De ce SCADE LEUL? Explicațiile analiștilor pentru PRĂBUȘIREA monedei naționale

Cursul de schimb leu/euro a atins miercuri 4,7569 lei, ca urmare a unei creșteri de 0,91% față de marți.

„De vreo 10 ani încoace în fiecare lună ianuarie a fost o creștere a cursului, chiar dacă nu din maximum istoric în maximum istoric. Dar și deficitul de cont curent din noiembrie este la maximum istoric, avem cele mai mari importuri, iar deficitele sunt cele mai mari din istoria post-decembristă. Dacă ne referim la majorarea de astăzi, mai mare, există două componente. O primă componentă este faptul că vin scadențele la acele importuri, iar tendința va fi întotdeauna de creștere în această perioadă”, susține Adrian Bența, consultant financiar.

Claudiu Cazacu, analistul-șef al companiei XTB Trading, spune că leul se află într-o perioadă nefavorabilă, pentru că o serie de elemente macroeconomice se suprapun peste un sentiment mai puțin favorabil al investiorilor și duc la o presiune asupra monedei naționale.

„O altă componentă este speculativă, pentru că îndată ce am spart pragul de 4,70 lei/euro piața a ezitat puțin, după care ultimele două zile au fost de vânzare clară de leu. A fost mai întâi o tatonare, o încercare a mării cu degetul, au văzut că nu este contrapartidă, au văzut că nu există volume mari oferite la vânzare și atunci cursul a început să se miște. Este posibil să fi fost o intervenție a băncii naționale, putem face niște calcule indirecte, dar acum nu putem ști sigur dacă a fost o intervenție. Părerea mea este că banca centrală a fost prezentă în piață, da poate ceva mai puțin decât săptămânile trecute. Sau poate a fost prezentă, dar setea de cumpărare de euro a fost mult prea mare, iar intervenția ar fi devenit prea costisitoare”, spune Cazacu.

Totuși, analistul nu vorbește de un atac asupra leului. „Eu personal nu aș spune că vorbim de așa ceva. Dar adevărul este că o mișcare mai amplă atrage și speculatori, există o componentă, dar există și fundamente, și nu aș defini componenta speculativă ca fiind principală. Speculatorii încearcă să câștige de pe urma unor mișcări care se fac cu emoție în piață. Și acum este emoție în piață. Ei încearcă să capitalizeze de pe urma schimbărilor de preț consistente generate de emoție, dar emoția aceasta are un substrat fundamental”, susține Claudiu Cazacu.

Pe de altă parte, speculatorii au inflențat piața în măsură mai redusă decât politicul. „Toate Guvernele, de stânga sau de dreapta, au avut aceeași problemă, să găsescă bani pentru promisiuni electorale. Au avut mereu nevoie de foarte mulți bani și nu au promovat excesiv investițiile, au mers pe consum. Este foarte ușor, vin bani la buget din accize și TVA. De 15 ani au mers în direcția asta, și Guvernul actual face ce a făcut și predecesorul, indiferent de culoarea politică, stimulează un consum. Investițiile au fost destul de mari anul trecut, dar nu au fost în zona civilă, productivă, au fost în zona militară”, explică Adrian Bența.

Iar Ovidiu Dumitrescu, director general adjunct la Tradeville, vorbește de efectele negative ale OUG 114/2018, care a generat și o presiune la vânzare asupra leului.

„Pentru investitorii străini, România devine mai puțin atractivă, astfel că își retrag, cel puțin parțial, banii. Cunoscând acest lucru, și unii cetățeni se pot gândi să își transforme economiiile în valută. Astfel, există un exces de ofertă pe piața valutară pentru RON comparativ cu cererea pentru valută străină. De multe ori aceste fluxuri sunt tranzitorii și piața își găsește rapid un nou echilibru.

În cazul de față, din pricina modului în care este structurată taxa pe activele bancare, BNR nu mai poate folosi la fel de eficient amenințarea creșterii dobânzillor interbancare pentru a apăra leul, așa cum a făcut în 2008. Ca atare, este posibil să vedem o presiune continuă de tip speculativ. În acest moment, fără vreo modificare în politicile guvernamentale care sunt percepute ca anti-business, rămân două instrumente mai evidente la îndemâna BNR: primul, intervenții directe, cu riscul consumării rezervei valutare și al doilea, discuții, formale sau informale, cu băncile care au acces la sistemul de decontare în RON, pentru a putea găsi împreună și alte soluții.

În acest moment, varianta discuțiilor pare mai puțin probabilă, având în vedere modul în care OUG amintită afectează băncile. Prima variantă pare și ea mai puțin probabilă pe termen scurt. BNR poate aștepta ca pozițiile speculative să devină supra-extinse și apoi să încerce o intervenție care ar putea forța închideri în masă ale pozițiilor respective și stabilizarea RON într-un nou tunel de variație – probabil superior celui de până acum”, explică Ovidiu Dumitrescu.

În ultimele două săptămâni, cursul valutar leu/euro a crescut cu 1,8%.

„Procentual vorbind, nu este o mișcare explozivă, vorbim de două procente, chiar dacă este mult față de ce suntem obișnuiți sau față de un interval în care cursul a rămas poate prea multă vreme. Nu sunt mișcări foarte ample deocamdată, dar nici contextul extern nu este unul pesimist. Trebuie să ne gândim că bursele de afară sunt destul de echilibrate, nu avem un context de criză pe plan extern, și asta ar trebui cumva să ne facă mai prudenți, pentru că dacă avem un curs care trepidează în condiții liniștite pe plan extern, ne putem imagina că dacă am fi avut agitație pe plan extern, mișcarea ar fi fost mai amplă, am fi vorbit de căderi procentuale mai mari. Piața a încercat o stabilizare, am văzut în prima parte a ședinței, la un moment dat o scădere din 4,75 spre 4,73, bănuiesc că ar fi putut fi banca centrală atunci, iar cursul a revenit după aceea foarte rapid. Este posibil ca de fapt piața să fie foate puternic orientată în favoarea euro și BNR să fi decis că trebuie să aștepte puțin. Se caută un alt palier de echilibru, care va fi mai sus”, explică Claudiu Cazacu.

Ce va face cursul în perioada următoare? „Se vor testa și niveluri mai ridicate, poate 4,77 sau 4,78 lei/euro, dar m-aș aștepta ca piața să se așeze pentru moment în zona 4,75 – 4,76 sau ceva mai jos, între 4,70 – 4,75. Pe termen scurt putem fi mai sus, dar dacă vom avea și alte surprize atunci vom avea și 4,77 – 4,78, temporar”, spune Claudiu Cazacu.

Și Adrian Bența mizează pe tendința de depreciere a leului. „Totul ține de comportamentul nostru economic. Pe de altă parte avem semnale și de o diminuare a creșterii economice, cred că anul acesta va fi creștere economică, dar nu atât de mare ca aceea din 2018. Vor avea efecte și limitarea creditării introdusă de BNR, în ultimele luni creditarea pe consum a stagnat oarecum, și dacă vor fi și ceva investiții în buget poate va mai stagna creșterea cursului. Dar singura logică normală pe structura actuală a economiei noastre naționale este deprecierea. Atât timp cât importurile sunt cu zeci de miliarde mai mari decât exporturile, nu ai nicio șansă să ții cursul jos”, susține analistul.

Efectele creșterii cursului sunt previzibile, pentru că va genera importuri cu cheltuieli mai mari, iar importurile cu cheltuieli mai mari se vor reflecta în prețuri mai mari la raft, atât pentru bunurile din import, cu precădere mâncare sau electrocasnice, dar și combustibil, dar și pentru utilitățile pe care le achiziționăm și care sunt calculate la paritate cu o valută, de exemplu internetul sau telefonia mobilă.

Foto: Hepta