Cei mai mulți însă preferă să controleze cu o mână de fier firmele pe care le-au construit, chiar dacă apar din când în când și încercări de a delega conducerea companiei.

Antreprenorul Marcel Bărbuț a reluat conducerea grupului Adeplast după numai un an, perioadă în care îl numise ca CEO pe Bogdan Pîrvu. Nu este însă un caz singular și poate că aventurile riscante ale câtorva antreprenori joacă un rol esențial în această preferință clară de a păstra frâiele companiei în propriiile mâini.

Am crezut că voi putea să formez un CEO pentru AdePlast, dar Bogdan Pîrvu nu a performat conform mandatului primit. Voi forma ca CEO pe unul din băieții mei”, spune Marcel Bărbuț.

HOROSCOP Horoscop 29 decembrie 2024. ZODIA care face o schimbare

15:00

ACTUALITATE Un bărbat care aduna vreascuri a fost ÎMPUȘCAT MORTAL de un fost deputat în timpul unei partide de vânătoare în Vrancea

14:44

În urmă cu un an, antreprenorul îl numea în funcția de conducere pe Bogdan Pîrvu, care anterior deținuse șefia diviziei de vopsele, una dintre cele trei ale grupului. Despre cei trei ani petrecuți de Bogdan Pîrvu la conducerea diviziei de vopseluri, Marcel Bărbuț spune că „a fost un mandat lung pentru mine”; niciun alt manager nu a avut un mandat întins pe parcursul mai multor ani. Antreprenorul povestește că decizia luată s-a bazat pe idei clare: „Un CEO îl eliberează pe proprietarul de business de multe operații executive – citirea, semnarea nenumăratelor contracte, conducerea operativă a nouă fabrici etc. Altfel spus, probleme zilnice care mănâncă multe ore”. Ca urmare, antreprenorul poate să vadă mai bine piața, mai cu seamă pentru că, spune Bărbuț, sunt nenumărate oportunități de achiziții în prezent, afaceri de cumpărat la prețuri bune. La finalul unui an, Bărbuț a tras linie, a adunat și a ajuns la concluzia că Bogdan Pîrvu nu a îndeplinit obiectivele; a reluat conducerea grupului, iar pe termen lung plănuiește să-l formeze ca CEO pe unul din băieții săi, implicați deja în afaceri.

Formarea de noi lideri, din cadrul familiei, este și rețeta cu cele mai mari șanse de câștig, spune George Butunoiu, managing partner al firmei de executive search George Butunoiu Ltd. Nu puțini sunt antreprenorii care își trimit copiii la studii și apoi aceștia se implică în afaceri pentru a prelua – sau a se pregăti să preia – conducerea afacerilor.

CLICK PENTRU A MĂRI

Alexandra Copos de Prada, care conduce afacerile Ana Pan, Ana Baking și Ana Hotels, înființate de George Copos, a studiat în străinătate, a lucrat în domeniul consultanței și s-a întors în țară pentru a prelua conducerea firmelor create în urmă cu mai bine de 20 de ani. Diana Videanu, fiica lui Adriean Videanu, se pregătește să preia afacerile celui mai mare producător de piatră naturală din România, Marmosin, și ale companiei care prelucrează și comercializează piatra, Titan Mar.

Isabelle Iacob, fiica antreprenorului Ovidiu Buluc, fondatorul grupului farmaceutic Farmexim, cu afaceri de peste 400 de milioane de euro în distribuția și retailul de medicamente, a ajuns în business încă din timpul facultății, când era studentă la ASE. Lanțul de farmacii Help Net, deținut de Buluc, a fost de fapt un proiect din studenție al fiicei sale. Isabelle Iacob, în prezent șefa Help Net, și-a luat trei dintre colegii de facultate și a fondat alături de ei departamentul de marketing al Farmexim, distribuitorul de medicamente deținut de tatăl său. Lista este însă mai lungă și mai cuprinde multe nume de companii, ca Transavia, Vincon, Lemet, Te-Rox Prod.

„Copiii fondatorilor sunt acceptați în mod natural de angajați, chiar dacă sunt mai tineri. Or dacă te conduce cineva mai tânăr, instinctiv ai tendința de a nu asculta, e natural. Contează și cât de competenți sunt, dar și de cât de mult se dă patronul deoparte”, explică Butunoiu, spunând că este de preferat să existe o perioadă în care și fondatorul, și viitorul conducător să se ocupe de coordonarea firmei. În esență, cele mai mari dificultăți cu care se confruntă un manager într-o afacere antreprenorială nu sunt legate de piață, competențe, relații cu furnizorii șamd. Cele mai multe companii fac aceleași lucruri pe care le fac și cele din străinătate, după litera cărții, dar câlcâiul lui Ahile în acest caz este reprezentat de relațiile sociale din firmă. „Când lucrezi pentru un antreprenor, accepți necondiționat să te conducă acesta. Când vine însă un manager la conducere lucrurile se schimbă”, adaugă Butunoiu.

Însă cel mai important aspect în ce privește delegarea conducerii de către antreprenori către executivi școliți în multinaționale este legat de faptul că aceștia diferă foarte mult ca profil de personalitate și abordare. „Un antreprenor pursânge și un executiv sunt specii diferite, care nu se pot înțelege. Dacă un antreprenor ar angaja un alt antreprenor la conducerea firmei, lucrurile ar fi mult mai simple.” Iar dacă în urmă cu zece ani Butunoiu era un adept convins al delegării responsabilităților către executivi de carieră, acum spune ferm că îi sfătuiește pe antreprenori să nu facă așa ceva: „Nu merge, 90% din cei care au încercat au eșuat. Nu pentru că nu ar fi bine, ci pentru că nu merge în România, unde este cel mai scăzut nivel de încredere din Europa. Iar modelele de delegare se sprijină tocmai pe ideea de încredere. Am ajuns la concluzia că este mai bine să pună în funcții de conducere rudele, chiar dacă nu sunt cei mai buni specialiști”.

Cum a pierdut omul considerat „regele anvelopelor” din România imperiul de 600 de milioane de dolari și 16.000 de angajați

De-a lungul ultimului an, când partea birocratică a poziției de conducător a fost lăsată pe mâinile unui manager, proprietarul AdePlast s-a concentrat, povestește el, pe găsirea de soluții pentru extinderea afacerii și crede că acum compania își poate relua ritmul de creștere de doi digiți. În plus, în același interval, „am reușit să-mi sprijin băieții să înțeleagă și să-și asume la rândul lor roluri din ce în ce mai complexe în companie. 2015 mi-a oferit ocazia să lucrez mai mult cu băieții mei și să-i ajut să se formeze ca oameni de afaceri, independenți decizional”, spune Marcel Bărbuț.

La 26 de ani, Alex Bărbuț se ocupă de relația cu clienții de retail și de exporturi spre piețe ca Moldova, Bulgaria, Austria, Spania sau Anglia. Thomas Bărbuț are 23 de ani și este manager de proiecte integrate pentru AdePlast. „Pentru 2016, deși am ca obiectiv trecerea la creșteri de două cifre ale vânzărilor, îmi propun să fac din al doilea Marcel Bărbuț (20 de ani) un CFO pentru companie, aceasta fiind și disciplina în care se pregătește la facultate”, spune antreprenorul. Bogdan Pîrvu a anunțat pe mail colaboratorii că „Mandatul meu la conducerea companiei AdePlast se încheie aici”. Ulterior, el a comentat că și-ar dori să rămână în domeniu; numărul de telefon a rămas însă la managementul AdePlast și nu a putut fi contactat pentru alte declarații.

George Butunoiu consideră că abia peste încă o generație antreprenorii români vor avea o altă atitudine față de executivii către care delegă conducerea firmei, așa cum se întâmplă în alte țări, unde procesul este gradual, dar mai rapid și mai clar decât se întâmplă acum în România. Specialistul în recrutare de manageri spune că apetitul antreprenorilor pentru a delega responsabilități s-a potolit după apariția crizei, de obicei un astfel de proces fiind caracteristic perioadelor de creștere economică, când sunt posibile mai puține riscuri.

În rândul antreprenorilor care au făcut încercări repetate de a recruta executivi, Butunoiu îi enumeră pe proprietarii grupului Romelectro, unul din cei mai mari contractori de proiecte energetice din România, cu afaceri estimate la 45 milioane euro anul trecut. Un alt exemplu este EnergoBit, grup specializat în funizarea de echipamente și servicii pentru industria energetică, care a desemnat-o la începutul acestui an pe Carmen Neagu ca director general; la finalul lui 2015, Mihai Tudor, un executiv cu experiență de peste 20 de ani în industria IT&C, și-a depus mandatul din funcția de CEO al EnergoBit, la nici măcar un an de la numirea în funcție.

CITEȘTE CONTINUAREA ÎN BUSINESS MAGAZIN