Prima pagină » Economic » De ce vrem bani mai mulți de la UE dacă tot nu putem să-i cheltuim? Câte AUTOSTRĂZI a făcut Polonia din fonduri europene și câte România

De ce vrem bani mai mulți de la UE dacă tot nu putem să-i cheltuim? Câte AUTOSTRĂZI a făcut Polonia din fonduri europene și câte România

De ce vrem bani mai mulți de la UE dacă tot nu putem să-i cheltuim? Câte AUTOSTRĂZI a făcut Polonia din fonduri europene și câte România
Polonia dispune de aproximativ 1.300 de kilometri de autostrăzi și peste 1.000 de kilometri de drumuri expres, în timp ce România are doar 516 kilometri de autostrăzi deschise circulației, aici fiind incluse și centurile ocolitoare cu profil de autostradă.

Polonia dispune de aproximativ 1.300 de kilometri de autostrăzi și peste 1.000 de kilometri de drumuri expres, în timp ce România are doar 516 kilometri de autostrăzi deschise circulației, aici fiind incluse și centurile ocolitoare cu profil de autostradă.

Pentru construcția de autostrăzi, Polonia a beneficiat în ultimii cinci ani de aproximativ 6 miliarde de euro din fonduri europene. În primii trei ani ai actualului exercițiu bugetar european, în Polonia au fost construiți 600 de kilometri de autostradă, potrivit datelor Ministerului Dezvoltării Regionale din această țară.

În schimb, între 2007 și 2012, România a cheltuit 4 miliarde de euro pe autostrăzi, suficienți pentru 800 km, dar a făcut doar 267 km, potrivit unor calcule realizate de Ziarul Financiar.

Reprezentanții Patronatului Societăților din Construcții (PSC) susțin că lipsa fondurilor pentru cofinanțarea proiectelor europene, birocrația excesivă, lipsa de transparență, absența stimulentelor fiscale pentru agenții economici, precum și lipsa de voință politică reprezintă câteva dintre cauzele care îngreunează dezvoltarea infrastructurii din România.

Polonia a investit mult în infrastructură, mai ales în perioada de dinainte de organizarea Campionatul European 2012, eveniment care a însemnat un pas uriaș în infrastructura Poloniei și a Ucrainei, a declarat pentru gândul Răzvan Niculescu-Aron, prim vicepreședinte al Patronatului Societăților din Construcții (PSC).

Constructorii se așteaptă la o „catastrofă”

Prim vicepreședintele Patronatului Societăților din Construcții este de părere că în România infrastructura nu a fost considerată niciodată un domeniu prioritar. „Bine ar fi să învățăm din experiența altor state. Polonia este unul dintre ele. De asemenea, Germania investește masiv în continuare în infrastructură, iar astfel se creează locuri de muncă și se rezolvă și o problemă socială. Dezvoltarea infrastructurii ar duce și la dezvoltarea altor sectoare de activitate”, spune Niculescu-Aron.

El crede că în primăvară în România se va înregistra o adevărată „catastrofă”, multe firme de construcții riscând să intre în faliment, unul dintre motive fiind arieratele statului. „Multe dintre societățile de construcții de dimensiuni medii din România se confruntă cu mari probleme. (…). Întârzierile la plata facturilor ajung să depășească uneori un an. Firmele care au luat credite de la bănci nu-și mai pot plăti ratele, iar subantreprenorii de specialitate nu mai pot fi plătiți”, a declarat pentru gândul Răzvan Niculescu-Aron.

Exemplul Poloniei: autostrăzi construite cu fonduri europene

Autostrăzile construite cu fonduri europene au schimbat Polonia și au contribuit la reducerea decalajului față de economiile occidentale, se arată într-o analiză realizată de AFP.

Rețeaua poloneză de autostrăzi este încă slab dezvoltată – circa 1.300 de kilometri de autostrăzi și peste 1.000 de kilometri de drumuri expres – comparativ cu restul Europei, însă datorită fondurilor europene, Polonia reduce treptat acest decalaj, potrivit AFP.

De exemplu, autostrada care leagă Varșovia de Berlin a fost finalizată la timp pentru deschiderea în luna iunie a campionatului de fotbal Euro 2012, organizat de Polonia și Ucraina. Această autostradă urmează să fie prelungită către est, în direcția Moscovei.

Polonia a fost cel mai mare beneficiar al fondurilor structurale și de coeziune, în perioada 2007-2013, cu alocări de 67,3 miliarde de euro, și se opune oricărei reduceri a viitorului buget al UE.

Pentru a accelera absorbția fondurilor europene, premierul Victor Ponta a anunțat că, imediat ce USL câștigă alegerile parlamentare din 9 decembrie, va prelua modelul polonez și va propune înființarea unui minister al fondurilor europene, care să coordoneze toate autoritățile de management aflate acum sub controlul ministerelor.

La sfârșitul lunii octombrie, Comisia Europeană a declanșat oficial procedura de presuspendare a fondurilor pe programele operaționale Regional, Transporturi și Competitivitate. Pentru cele trei programe, pentru care CE a declanșat procedura de presuspendare, țara noastră avea alocate aproape 10 miliarde de euro, pentru perioada 2007-2013.

CNADNR a investit 4,1 miliarde de euro în autostrăzi în cinci ani

În România, în perioada 2007-2012, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale (CNADNR) a avut la dispoziție peste 4,1 miliarde de euro pentru autostrăzi și alte aproape 3,6 miliarde de euro pentru reabilitarea de drumuri naționale, potrivit unor date obținute de Ziarul Financiar. În aceeași perioadă, rețeaua de șosele a României a crescut cu 267 de kilometri de autostrăzi și circa 1.500 de kilometri de drumuri naționale reabilitate și variante de ocolire.

În prezent România are circa 516 kilometri de autostrăzi, inclusiv variante de ocolire la standard de autostradă, aproape jumătate din aceștia fiind deschiși circulației în ultimii șase ani, după aderarea României la Uniunea Europeană.

România se află pe ultimul loc din punct de vedere al numărului de kilometri de autostrăzi din UE. În 2011 în România au fost inaugurați aproximativ 70 km de autostrăzi. În vara acestui an a fost deschisă circulația pe mai mult de 100 km, pe rutele București-Ploiești, Cernavodă-Medgidia-Constanța și varianta de ocolire a Constanței. Recent a fost inaugurat un tronson de 9,5 km din Timișoara-Lugoj.

Pe de altă parte, premierul Victor Ponta a declarat că autostrada Cernavodă-Medgidia (19,5 km), care în vară a fost deschisă traficului doar la o bandă pe fiecare sens de mers, urma să fie deschisă circulației pe ambele sensuri la jumătatea lunii noiembrie.

Citește și