Prima pagină » Economic » Decât codaș la oraș, mai bine la fermă fruntaș. Câți români lucrează în agricultură și cât câștigă

Decât codaș la oraș, mai bine la fermă fruntaș. Câți români lucrează în agricultură și cât câștigă

Agricultura este anul acesta unul dintre sectoarele vedetă ale economiei. Unii specialiști în domeniul resurselor umane afirmau încă de la finalul lui 2013 că există un deficit de candidați pentru profesiile din acest sector și că, datorită dezvoltării sale rapide, cei care au competențe suficient de avansate se vor transforma într-unii dintre cei mai "vânați" români de către recruiteri.

Grație producției agricole excepționale, anul trecut ponderea sectorul agricol, alături de cel silvic și de piscicultură, a fost în produsul intern brut (PIB) de 5,6%, acest sector contribuit cu 1,1 puncte procentuale la creșterea economică.

Salariul mediu net pe care îl obțin angajații care lucrează în acest sector este însă mai mic decât cel înregistrat la nivel național. În luna februarie 2014, în agricultură se câștiga un salariu net de 1.225 de lei, cu 401 lei mai mic decât media națională, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS).

Românii sunt mari crescători de păsări

Cei mai mulți lucrători din agricultură lucrează în crescătorii de păsări. Anul trecut, 13.802 salariați (caen 0147) munceau în astfel de unități, numărul lor urmând un trend crescător față de 2012.

Cele mai multe persoane care lucrează în domeniu, peste 1.200, își desfășoară activitatea în județele Brașov, Iași și Prahova. În alte 15 județe mai puțin de 100 de persoane se ocupă cu creșterea păsărilor, potrivit datelor Inspecției Muncii obținute și centralizate de gândul.

Carnea de pasăre ocupă locul al doilea în topul preferințelor românilor, după cea de porc. Numărul de kilograme consumate anual din acest sortiment este însă în creștere în ultimii ani, potrivit datelor INS.

FOTO: Octav Ganea/Mediafax Foto

Astfel, în 2011 fiecare român a consumat în medie 17,5 kilograme de carne de pasăre. Un an mai târziu, consumul de carne de pasăre ajungea deja la 18,2 kilograme de persoană.

Aproape 5.800 de salariați (caen 0146) din țara lucrează, totodată, în fermele de porcine. Numărul lor se află în creștere în ultimii doi ani, având în vedere că în 2012 lucrau în domeniu 5.396 de persoane.

FOTO: Alexandru Solomon/Mediafax Foto

Consumul de carne de porc se află anual în scădere. Dacă în 2010 fiecare român consuma 33,3 kilograme de carne din acest sortiment, în 2012, potrivit celor mai recente date ale INS, consumul a scăzut la 29,6 kilograme de carne de porc pe an, pe locuitor.

Din ce în ce mai mulți salariați se ocupă în ultima perioadă și de creșterea oilor și a caprelor. Anul trecut, 1.042 de români munceau în fermele de ovine și de caprine (caen 0145), numărul lor fiind cu 103 mai mare față de anul anterior.

La finele lui 2013, 4.250 de români lucrau și în domeniul creșterii bovinelor (caen 0141), cu 382 în plus față de 2012. Cei mai mulți salariați care se ocupă cu creșterea bovinelor de lapte lucrau în 2013 în județele Teleorman, Alba și Mureș. La polul opus, doar șapte români aveau astfel de îndeletniciri în aceeași perioadă în județul Mehedinți.

Conform celor mai recente date ale INS, un român consumă în medie aproape 234 de litri de lapte și de produse din lapte pe an.

Putem spune că în prezent creșterea cailor nu este de foarte mare interes în țară. Numărul celor care lucrează cu cabaline (caen 0143) este în scădere, conform datelor Inspecției Muncii centralizate de gândul. Dacă în urmă cu doi ani 75 de salariați se ocupau de creșterea lor, un an mai târziu numărul lor scăzuse deja la 67.

La finalul anului trecut doar în 10 județe din țară se mai desfășurau astfel de activități. Cei mai mulți salariați care lucrau în domeniu se aflau în Brăila.

FOTO: Cristian Radu Nema/Mediafax Foto

Un motiv pentru interesul scăzut al fermierilor pentru aceste animale poate fi acela că în România nu există o tradiție în ceea ce privește consumul de carne de cal așa cum se întâmplă, spre exemplu, în Franța, unde acest sortiment este considerat o delicatesă.

Din ce în ce mai mulți români devin agricultori

Numărul agricultorilor se află în ultimii ani în continuă creștere. Cei mai mulți cultivă cereale, numărul lor ajungând la finalul anului trecut la aproape 43.780 de persoane (caen 0111). În acest domeniu s-a înregistrat cea mai masivă creștere față de anul 2012, având în vedere că de la an la an 4.718 noi salariați au început să activeze în domeniu.

Cei mai mulți români care se ocupă de cultivarea cerealelor, a plantelor leguminoase și a celor care produc semințe oleaginoase, precum floarea soarelui, inul sau rapița, se află în Brăila, Teleorman și Călărași. La polul opus se găsesc județele Maramureș, Gorj și Bistrița-Năsăud unde mai puțin de 50 de salariați lucrează în acest domeniu.

Anul trecut, s-au recoltat 7,2 milioane de tone de grâu și de secară de pe mai bine de 2 milioane de hectare de teren cultivate, conform datelor făcute publice de către reprezentanții Ministerul Agriculturii.

Recolta a fost una bogată față de anul 2012, când de pe o suprafață similară de teren cultivat cu cele două culturi au fost recoltate puțin peste 5,3 milioane de tone de cereale.

FOTO: Garbriel Petrescu/Mediafax Foto

Românii consumă anual aproape 160 de kilograme de cereale și de produse din cereale de persoană, conform datelor INS.

Agricultorii își arată în ultimul timp și interesul față de creșterea legumelor, având în vedere că în 2013 existau cu 142 de salariați (caen 0113) în plus față de anul anterior, numărul lor ajungând la 3.232 de persoane.

An de an, fiecare român consumă puțin peste 151 de kilograme de legume și de produse din legume (în echivalent legume proaspete), confom datelor INS. Preferați sunt cartofii, fiecare dintre noi mâncând în medie 104,5 kilograme în 12 luni. Pe locul al doilea în top se află varza (42,2 kilograme/persoană), aceasta fiind urmată apoi de roșii (38,3 kilograme/persoană).

FOTO: Octav Ganea/Mediafax Foto

Numărul viticultorilor a rămas constant, conform datelor Inspectiției Muncii obținute de gândul. În 2013 lucrau în domeniu 2.894 de salariați (caen 0121), cu unul în minus față de anul precedent. Consumul de struguri înregistrează însă în ultimii ani un trend ușor descendent. În 2012, un român consuma în medie 6,3 kilograme struguri pe an față de 6,6 kilograme cât se înregistra în 2011.

Cei mai mulți salariați care lucrează în domeniu sunt înregistrați în județele Constanța, Alba și Iași. Doar podgoriile constănțene Murfatlar se întind pe o suprafață de 3.000 de hectare, crama din Dobrogea producând unul dintre cele mai premiate vinuri din România. Producătorul de vinuri este, totodată, furnizor oficial al Casei Regale.

În Alba întâlnim, de asemenea, patru dintre cele mai mari podgorii din Transilvania, respectiv Alba Iulia „Țara vinurilor”, Sebeș-Apold, Aiud și Târnave.

În județul Iași, își desfășoară activitatea alte două cunoscute mărci cu tradiție în producerea vinurilor, respectiv Cotnari și Bucium. Cotnari dispune de podgorii ce se întind pe 1.700 de hectare de teren. Acestea pot fi vizitate de către turiști ce pot participa aici și la degustări.

FOTO: Andreea Dumbraveanu/Mediafax Foto

Suprafața fermei viticole de la Bucium este de 600 de hectare. Aceasta are o capacitate de prelucrare de 600 de tone de struguri pe zi și o capacitate de depozitare de 1.400 de vagoane de vin. Ferma viticolă dispune și de o vinotecă pe ale cărei rafturi se află la învechire, începând din anul 1958, peste 300.000 de sticle de vin.

Orezăriile nu mai prezintă interes în țara noastră deși cu ani în urmă suprafețe extinse de teren erau destinate cultivării orezului. La finalul anului trecut doar 135 de persoane mai lucrau în România la cultivarea orezului (caen 0112), cu 16 mai puține decât în 2012.

Românii nici nu mai sunt însă mari consumatori de orez. Anual o persoană mănâncă în medie doar 3 kilograme.

Denumirile utilizate în prezentarea meseriilor din acest material sunt în unele cazuri generice și se referă la cele mai practicate profesii din ramura respectivă. Cu toate că unii salariați sunt înregistrați într-un județ, există posibilitatea ca aceștia să-și desfășoare activitatea propriu-zisă și în afara zonei respective.

În textul de mai sus au fost analizate statisticile aferente următoarelor coduri CAEN:

CAEN 0111 – Această clasă include toate formele de cultivare în câmp a cerealelor, a plantelor leguminoase și oleaginoase.

CAEN 0112 – Această clasă include activitățile întreprinse în vederea cultivării orezului.

CAEN 0113 – Această clasă include cultivarea legumelor frunzoase, cultivarea legumelor pentru fructe, cultivarea legumelor rădăcinoase, a ciupercilor, a legumelor pentru producerea semințelor și cultivarea sfeclei de zahăr.

CAEN 0121 – Această clasă include cultivarea viței de vie pentru struguri de vin și struguri de masă.

CAEN 0141 – Această clasă include creșterea și reproducția bovinelor de lapte, dar și producția de lapte brut de la vaci și bivolițe.

CAEN 0143 – Această clasă include creșterea și reproducția cailor, măgarilor și catârilor.

CAEN 0145 – Această clasă include creșterea și reproducția ovinelor și caprinelor, dar și producția de lapte de oaie și capră neprelucrat și producția de lână brută.

CAEN 0146 – Această clasă include activitățile de creștere a porcinelor.

CAEN 0147 – Această clasă include creșterea și reproducția păsărilor domestice, producția de ouă din avicultură și activități ale incubatoarelor de păsări.

Citește și