Decizie fără precedent a UE. Băncile vor fi obligate SĂ SCHIMBE CREDITELE IPOTECARE DIN VALUTĂ ÎN LEI, la cererea clienților

Românii își vor putea schimba creditele ipotecare din valută în lei, la cursul din ziua în care depun o solicitare în acest sens, fără a fi nevoiți să refinanțeze împrumuturile, cerere care poate fi refuzată de bancă în situația în care garanțiile aduse de client se dovedesc insuficiente, scenariu plauzibil având în vedere prăbușirea pieței imobiliare.

O directivă europeană în acest sens va intra în vigoare cel mai probabil în luna martie și va trebui transpusă în legislația națională în termen de doi ani. Condițiile punctuale în care se va putea face conversia urmează să fie aprobate, în forma lor finală, în primăvară.

„Consumatorul are dreptul de a converti creditul într-o valută alternativă în anumite condiții”, se arată în textul actual al directivei, votat de Parlament la jumătatea lunii decembrie 2013.

Pe lângă eliminarea riscului valutar, noua legislație va rezolva o serie de probleme tehnice pentru românii cu credite în valută, susține Bogdan Nica, președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC).

„După ce va fi adoptată varianta definitivă va exista o perioadă de transpunere în legislația națională. Am primit un draft, sperăm să rămâne în linii mari așa. Directiva vine în sprijinul consumatorilor și rezolvă câteva aspecte tehnice. Vine cu o procedură clară”, a declarat Nica pentru gândul, adăugând că nu se poate pronunța în legătură cu normele de aplicare până la publicarea textului final.

Câți clienți mai au credite în valută

Președinte ANPC a precizat că în prezent, la o bancă medie, există în jur de 2.000-3.000 de clienți cu credite în franci elvețieni sau în dolari, majoritatea acestor credite fiind luate în perioada 2007-2008.

„Sunt foarte mulți consumatori care vin la noi cu o problemă reală. Anumite lucruri din contractele de credit sunt clauze abuzive, dar există în rândul rău platnicilor și dorința de a profita. Noi nu vrem asta. S-a creat în perioada 2010-2011 o bâlbâială. Legea 288 (pentru aprobarea OUG 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori n.r.) a anihilat o parte dintre efectele OUG 50”, a arătat el.

Nica a precizat că majoritatea cazurilor cu probleme provind din anii dinaintea crizei, când se acordau așa-numitele credite „cu buletinul”.

„Băncile sunt mult mai prudente, iar dorința de creditare în rândul cetățenilor este mult mai mică. Păgubiții bancari sunt cei de acum câțiva ani de zile”, a spus președintele ANPC.

Protecția Consumatorilor se va consulta și cu Ministerul Economiei care ar putea recomanda ca directiva să fie extinsă și la agenții economici.

„Transpunerea trebuie să fie minimală, dar se pot face reglementări suplimentare”, a arătat Nica.

Directiva urmează să fie aprobată la întâlnirea miniștrilor de Finanțe, Ecofin, care va avea loc pe 28 ianuarie. Ulterior, forma finală a textului se va afla pe masa parlamentarilor europeni, cel mai probabil în sesiunea plenară de la începutul lunii februarie, unde va fi semnată forma finală a documentului. Directiva urmează să fie publicată apoi în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și va intra efectiv în vigoare la 20 de zile după. Fiecare stat membru va avea la dispoziție doi ani pentru a transpune textul în legislația națională.

Cum pot scăpa acum datornicii de un credit în valută

La ora actuală, datornicii care vor să scape de un credit în valută trebuie să facă o refinanțare. Aceasta este tratată de bancă similar acordării unui credit nou. Principalul dezavantaj îl reprezintă faptul că debitorii trebuie să aducă garanții suplimentare deoarece valoarea imobilelor ipotecate pentru creditul în valută a scăzut drastic în ultimii ani.

„Acum se poate face doar prin refinanțare. Procesul nu e foarte complicat. Problema e la francii elvețieni, la clienții care au luat credite în perioada 2007-2008 și care nu mai au garanțiile acoperitoare. Valoarea acestora e la jumătate față de soldul creditelor. Sunt foarte mici”, a explicat pentru gândul Anca Bidian, președintele companiei de brokeraj Kiwi Finance.

Bidian susține că în multe situații, conversia creditelor în moneda națională nu este recomandată.

„Dobânzile la lei sunt mai mici, dar, vorbind de franci elvețieni, nu se justifică refinanțarea. Șocul a fost pe cursul valutar, dar dobânzile sunt foarte mici. Sunt clienți care psihologic vor să scape de creditele în franci elvețieni, dar matematic nu se rezolvă problema. Noi chiar nu am recomandat astfel de finanțări”, a arătat ea, adăugând că o refinanțare este avantajoasă pentru clienții care au mai multe credite și vor să le consolideze într-unul singur.

„Rata este la jumătate în unele cazuri”, a precizat Bidian.

Stolojan: Dobânda va fi la nivelul celor a monedei în care se face conversia

Europarlamentarul PDL/PPE Theodor Stolojan susține că directiva este foarte importantă deoarece transformă un privilegiu acordat sau nu de o bancă într-un drept al consumatorului.

„Pe baza acestei directive se va putea face conversia creditelor din valută în lei sau în altă valute. Este dreptul cetățeanului de a converti din franci elvețieni în lei. Nu mai este un privilegiu, ci un drept”, a explicat Stolojan pentru gândul.

Europarlamentarul a arătat totodată că dobânda noului credit va fi negociată și se va situa la nivelul celor a monedei în care se face conversia.

În opinia sa, o astfel de legislație este necesară având în vedere că băncile străine „au împins populația spre credite în franci elvețieni”, ceea ce a dus la creșterea ratelor de neperformanță, odată cu prăbușirea leului în fața monedei elvețiene.

„Eu am vrut chiar mai mult de atât, dar din păcate nu s-a putut. Aș fi vrut să fie foarte limpede stipulată interdicția de a garanta cu locuința un credit de consum”, a mai precizat Stolojan, adăugând că această practică a făcut ca mulți români să fie executați silit pentru datorii de câteva mii de euro.

Deprecierea leului

Clienții cu credite ipotecare în valută se vor putea proteja astfel de riscul valutar asociat cu deprecierea leului față de monedele străine. Leul a pierdut 75,8% în fața francului elvețian în perioada 2007-2013, de la 2,07 lei/franc elvețian, curs afișat de BNR pe 3 ianuarie 2007, la 3,65 lei/franc, la finele anului trecut. În raport cu euro, moneda națională a scăzut cu 33,6 procente, de la 3,35 lei/euro la începutul lui 2007, la 4,48 lei/euro, referința oficială din ultima zi a anului trecut. Leul a pierdut mai puțin în fața dolarului, în perioada analizată, respectiv 28,2%, de la 2,53 lei/dolar în 2007, la 3,25 lei/dolar în 2013.

Sursă: BNR

Valuta, principala sursă de finanțare a creditelor ipotecare

La începutul anului 2007, creditele ipotecare în valută reprezentau 85,5% din totalul creditelor ipotecare acordate populației. Astfel, din cele circa 7,9 miliarde de lei împrumutate de bănci clienților care doreau să-și cumpere o locuință, echivalentul a șase miliarde au fost împrumutați în euro, iar 0,7 miliarde de lei în alte valute, cu precădere franci elvețieni și dolari.

Șapte ani mai târziu, respectiv în ianuarie 2013, valoarea creditelor imobiliare în valută se ridica la echivalentul a 34,9 miliarde de euro, respectiv 94,9% din stocul total. La finele anului, respectiv în noiembrie, procentul a scăzut către 92,2% din total, pe fondul reluării creditării în lei, care a urcat cu 68 de procente, de la 1,8 miliarde la începutul anului, la 3,1 miliarde în noiembrie, potrivit celor mai recente date ale Băncii Naționale a României (BNR).

Cu toate acestea, criza a lovit puternic în buzunarele românilor. Presiunea cursului de schimb și deteriorarea situației financiare a datornicilor a făcut ca rata creditelor neperformante să ajungă în septembrie 2013 la 21,56%, un nivel de peste trei ori mai ridicat decât la finele anului 2009, când rata creditelor a căror scadențe au fost depășite cu cel puțin 90 de zile era de 6,46%.

Sursă: BNR

Dobânzile mai avantajoase ale creditelor în valută au fost principalul motiv pentru care românii au ales să se îndatoreze în euro, franci sau dolari.

Banca Națională a încercat să stimuleze creditarea în lei, prin reducerea dobânzii-cheie de politică monetară, dobândă care „dă tonul” dobânzilor din piață. După ce în 2013, aceasta a fost redusă cu 1,25 de puncte procentuale de la 5,25% la 4%, în prima ședință din acest an, Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a decis reducerea dobânzii la 3,75% pe an, un nou minim istoric, după ce în 2008, rata atinsese nivelul de 10,25% pe an.

Pe fondul relaxării politicii monetare, dobânzile la creditele în lei au început să scadă, însă nu în ritmul dorit de BNR. Guvernatorul Mugur Isărescu s-a arătat nemulțumit de reducerile operate de bănci.

„Consider că reducerea nivelului dobânzilor la creditele în monedă națională este categoric insuficientă și nu reflectă nici politica monetară, nici condițiile de piață. Politica monetară, acolo de unde băncile își alimentează cu lichiditate nevoile, dobânzile sunt de cinci-șase ori mai mici decât dobânzile la credite. Nu văd nicio justificare din punct de vedere economic”, a arătat Isărescu în octombrie.

Dobânda medie a unui credit ipotecar nou acordat a ajuns la circa 6,24% în noiembrie 2013, față de 11,32% în ianuarie 2007. La un credit din stoc, dobânda medie este de circa 6,35%, față de 10,11% în urmă cu șapte ani.

Pentru creditele ipotecare în euro, nivelul dobânzilor era, în noiembrie, de 5,63% pentru un credit nou, respectiv 4,66% pentru un credit din stoc, în scădere față de 8,69% respectiv 8,3% în ianuarie 2007.

Cu toate acestea, marja dintre cele două dobânzi este în prezent mai ridicată decât în 2007. Astfel, dacă pentru un credit nou, diferența dintre dobânda în lei și cea în euro era de 0,61 puncte procentuale la începutul anului 2007, în prezent aceasta este de 2,63 de puncte procentuale, de peste patru ori mai ridicată.

Sursă: BNR