Deficit de până la 2,3% și creștere economică de 2,1% – variante negociate de guvern cu FMI

Guvernul a convenit cu misiunea FMI-CE principalii indicatori pentru 2014, dar continuă discuțiile referitoare la impactul măsurilor fiscale necesare pentru acoperirea golului de venituri rezultat din ultimele solicitări ale celor două partide din USL cu impact pe cheltuieli, potrivit unor surse.

Bugetul pe anul viitor a fost construit pe un PIB de 657 – 659 miliarde lei, cu o creștere economică de 2,1% (scenariu de bază), și un deflator puțin peste 2%.

În funcție de mărimea deficitului acceptată de FMI, care este negociat între 2,2-2,3% din PIB, cuprinzând clauza de investiții aferente co-finanțării fondurilor UE, creșterea economică s-ar putea ridica la 2,2% din PIB, au declarat pentru Mediafax surse oficiale.

SPORT „Nu credeam că ajung aici”. Mărturia EMOȚIONANTĂ a singurului pilot român de Formula 4

14:24

JUSTIȚIE Nati Meir va fi predat României. Decizia autorităților din Grecia este una DEFINITIVĂ / Fostul parlamentar, condamnat la 11 ani de închisoare

14:22

Rata inflației luată în calcul pentru anul viitor este în jur de 2%.

USL a decis majorarea salariului minim pe economie, în două tranșe, indexarea pensiilor, potrivit legii, și există controverse privind reducerea CAS, cerută de PNL. Pe de altă parte, PSD insistă pe majorarea fondurilor pentru investițiile derulate de primării și demararea proiectului autostrăzii Comarnic- Brașov, au menționat sursele.

FMI a discutat cu autoritățile române mai multe măsuri de compensare a deficitului de venituri calculat pentru 2014, de peste 5 miliarde lei, rezultat din cheltuielile pe care statul intenționează să le realizeze și proiecția pe acest an. Printre acestea s-au numărat majorarea accizelor, care acum sunt calculate după un curs ce nu avantajează încasările la buget, și impozitarea construcțiilor speciale.

În afara construcțiilor auxiliare, precum parcări și rampe de încărcare, impozitul pe proiprietate vizează construcțiile speciale din aria producției de energie electrică (stâlpi, rețele și transformatoare), construcțiile hidroenergetice (principalul vizat fiind compania Hidroelectrica) sau construcțiile eoliene. Exceptate de la impozitul pe proprietate sunt și construcțiile nucleare.

O altă discuție a vizat ca persoanele fizice care închiriază imobilele să plătească taxe de proprietate la fel ca orice proprietar în al cărui spațiu se derulează acte comerciale.

De asemenea, s-a discutat și despre o lărgire a bazei de impozitare la care să se aplice contribuțiile de asigurări sociale, dar nici aici nu există încă un angajament politic.