Deficitul bugetar din 2018 a fost de 2,88% din PIB, sub ținta anuală stabilită. PNL: Avem dovada FALSIFICĂRII. Este vorba despre diverse SCAMATORII fiscale și contabile ale cuplului Teodorovici – Vâlcov

Execuția bugetului general consolidat, pe baza datelor operative de execuție, pe anul 2018 s-a încheiat cu un deficit de 27,3 miliarde de lei, respectiv 2,88% din PIB, sub ținta anuală stabilită de 2,97% din PIB, potrivit datelor anunțate luni de Ministerul Finanțelor Publice (MF).

Veniturile bugetului general consolidat au fost în sumă de 295,1 miliarde lei, reprezentând 31,1% din PIB, comparativ cu 29,4% din PIB în 2017, astfel că au crescut cu 17,2%, în termeni nominali, față de anul anterior. În schimb, cheltuielile bugetului general consolidat au fost în sumă de 322,4 miliarde lei, cu 16,8% mai mari față de anul precedent.

Nivelul este identic cu cel din 2017, respectiv 2,88% din PIB, sub ținta anuală stabilită de 2,96% din PIB, dar valoarea de atunci a fost 24,3 miliarde de lei. În 2017, veniturile bugetului general consolidat au fost în sumă de 251,8 miliarde lei, reprezentând 29,9% din PIB comparativ cu 29,4% din PIB în 2016. Procentual, veniturile au fost cu 12,5% mai mari, în termeni nominali, față de anul 2016. Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 276,1 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 14% față de anul 2016.

POLITICĂ Kelemen HUNOR, negociator între PSD și USR/ „Să ia un lighean cu apă rece şi să pună fiecare picioarele în apă”

14:44

VIDEO Vladimir PUTIN afirmă că Rusia nu a fost învinsă în Siria și anunță discuții cu Bashar Al-Assad

14:44

Execuția bugetară din 2018

1. Veniturile

În ceea ce privește veniturile, anul trecut au fost înregistrate creșteri față de anul precedent în cazul încasărilor din contribuțiile de asigurări (36,8%).

„Încasările din contribuțiile de asigurări au fost influențate de creșterea efectivului de salariați din economie, a câștigului salarial mediu brut, a salariului minim pe economie, dar și de condițiile legislative privind transferul contribuțiilor din sarcina angajatorului în sarcina angajatului, reglementate prin OUG nr. 79/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Începând cu luna mai, se constată o îmbunătățire a colectării veniturilor din TVA, astfel, acestea au crescut cu 11,3% față de realizările anului 2017, ajungând la o valoare de 59,6 miliarde lei pe întreg anul 2018″, au precizat Finanțele luni.

Veniturile din accize au fost în sumă de 28,5 miliarde lei (3% din PIB) cu 7,2% mai mari comparativ cu anul precedent.

De asemenea, încasările din impozite și taxe pe proprietate au crescut cu 2% față de 2017, iar încasările din veniturile nefiscale au crescut cu 24%, influențate pozitiv de încasările din dividende.

S-au înregistrat scăderi ale încasărilor din impozitul pe salarii și venit cu 24,8% pe fondul reducerii, începând cu 1 ianuarie 2018, a cotei impozitului pe venit de la 16% la 10%, măsură care s-a reflectat în încasări începând cu luna februarie 2018.

De asemenea, se înregistrează o diminuare cu 42% față de anul precedent la taxa pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități ca urmare a aplicării OUG nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și timbrul de mediu pentru autovehicule. Sumele de la Uniunea Europeană în contul plăților efectuate sunt 27,1 miliarde lei, fiind cu 57,8% mai mari față de anul 2017.

2. Cheltuielile

Cheltuielile de personal au fost, anul trecut, cu 23,7% mai mari față de anul 2017, creșterea fiind determinată de majorările salariale acordate în temeiul Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, conform MFP.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 9,8% față anul precedent. Creșteri semnificative se înregistrează atât la bugetele locale, cât și la bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și la bugetele instituțiilor publice finanțate din venituri proprii și subvenții bugetare.

În schimb, subvențiile sunt mai mari cu 7,6% față de anul 2017, menținându-se la același nivel ca procent din Produsul Intern Brut, respectiv 0,7%.

„Dobânzile sunt cu 27,8% mai mari față de anul trecut, reprezentând 1,4% din PIB, întrucât în luna octombrie 2018 s-a înregistrat un vârf de plată al dobânzilor, avându-se în vedere cumularea datelor de plată a dobânzilor aferente mai multor titluri de stat de tip benchmark. Cheltuielile cu asistența socială au crescut față de anul precedent cu 9,5%, fiind influențate, în principal, de majorarea cu 9% a punctului de pensie de la 1 iulie 2017, ajungând la 1.000 lei, respectiv cu 10% de la 1 iulie 2018, ajungând la 1.100 lei, de creșterea nivelului îndemnizației sociale pentru pensionari de la 520 de lei la 640 de lei, precum și majorarea și modificarea modalității de stabilire a indemnizației lunare pentru creșterea copilului și stimulentul de inserție”, au detaliat Finanțele.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și pe cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost de 34,2 miliarde lei, cu 27,9% mai mari față de anul 2017.

Purtătorul de cuvânt al PNL Ionel Dancă a declarat că execuția bugetară din 2018 arată un minus de 1,91 miliarde lei la cheltuieli față de venituri la capitolul fonduri UE, ceea ce înseamnă o falsificare a deficitului cu circa 0,2% din PIB și respectiv o depășire a țintei de deficit de 3% din PIB.

„Avem dovada falsificării deficitului bugetar! În această dimineața a fost publicată oficial execuția bugetară pentru anul 2018 si vede cu ochiul liber falsul! Am avertizat public de mai multe ori că pe ultima suta de metri, guvernul PSD – ALDE, condus de niște infractori nu se vor abține nici de la falsificarea bugetului din 2018 și că vor măslui datele pentru a raporta un deficitbugetar sub 3% din PIB”, a scris Ionel Dancă, luni pe Facebook.

„Am afirmat în urmă cu câteva zile că prin diverse scamatorii fiscale și contabile, cuplul Teodorovici – Vâlcov a inclus la venituri plățile primite de la Comisia Europeană pentru proiectele realizate în anii precedenți cu finanțare de la bugetul de stat fără a fi trecută și destinația acestora, respectiv fără includerea lor la capitolul de cheltuieli bugetare. Potrivit execuției bugetare publicată de Ministerul de Finanțe, vedem trecute la capitolul venituri sume de 3,87 miliarde lei pentru proiecte finanțate din fonduri UE conform Ordonanței 30/2018, adică acele sume la care făceam referire anterior. Separat în buget, sunt menționate și veniturile din sumele primite de la UE aferente cadrului financiar 2014 – 2020, respectiv 22,98 miliarde lei”, a mai explicat liberalul.

Acesta susține că falsul în execuția bugetară pe anul anterior se vede la capitolul cheltuieli.

„ÎNSĂ, și aici se vede FALSUL din execuția bugetară din 2018, pe partea de cheltuieli sunt trecute doar 24,94 miliarde lei pentru proiectele cu finanțare de la Uniunea Europeană. Un calcul simplu, adunând cele 3,87 miliarde de lei pentru proiectele din anii precedenți cu suma primită din actualul exercițiu financiar de 22,98 miliarde lei, rezultă venituri totale de la UE de 26,85 miliarde lei în timp ce la cheltuiele sunt trecute cele 24,94 miliarde de lei”, a completat Dancă.

În concluzie, liberalul spune că deficitul bugetar pe anul trecut pe cash este mai mare decât cel raportat de 2,88% din PIB, asta însemnând că depășește ținta de deficit de 3% din PIB.

„DECI, EXECUȚIA BUGETARĂ DIN 2018 ARATĂ UN MINUS DE 1,91 MILIARDE LEI LA CHELTUIELI FAȚĂ DE VENITURI LA CAPITOLUL FONDURI EUROPENE. Asta înseamnă o falisficare a deficitului cu aproape 0,2% din PIB, ceea face face deficitul bugetar din 2018 pe cash mai mare decât cel raportat de 2,88% din PIB cu 0,2%, adică peste 3% din PIB. Atât timp cât guvernul condus de infractorii din PSD și ALDE vor continua să falsifice cifrele reale ale economiei, incertitudinea și instabilitatea economică va persista și asta va deteriora și mai multe perspectivele economiei românești, generând plecarea investitorilor, devalorizarea leului, creșterea dobânzilor și a ratelor bancare însoțite de un nou val de scumpiri. Terminați joaca cu cifrele! Nu mai jucați perspectiva economiei românești la ruleta rusească!”, a conchis purtătorul de cuvânt al PNL.