Deficitul bugetar în primele șase luni din 2021 a scăzut față de anul trecut. Florin Cîțu: „Avem o creștere economică bazată doar pe investiții, nu pe consum”

Bugetul general consolidat a avut un deficit de aproape 3% din PIB în prima jumătate a anului, în scădere de la aproape 4,3% în același interval al anului trecut, în contextul în care cheltuielile de investiții au fost mai mari, a anunțat Ministerul Finanțelor Publice. Premierul Florin Cîțu, în același timp interimar la conducerea MFP, a anunțat că România are o creștere economică sănătoasă, bazată doar pe investiții, nu pe consum.

Deficitul bugetar în primele șase luni din 2021 a scăzut față de anul trecut, ajungând la 33,81 miliarde de lei (2,96% din PIB), mai mic față de deficitul de 45,17 miliarde de lei (4,28% din PIB), înregistrat la aceeaşi perioadă a anului 2020, potrivit execuției bugetului general consolidat la 30 iunie 2021, publicată marți de Ministerul Finanțelor Publice (MFP).

Deficitul bugetului general consolidat, la finalul lui 2020, era de 101,92 miliarde lei (9,79% din PIB), iar ținta de deficit bugetar, conform bugetului de stat pentru acest an, este de 7,16% din PIB.

ACTUALITATE EXPLOZIE urmată de incendiu într-o clădire din Constanţa. Un bărbat a suferit arsuri pe 40% din corp

11:05

INEDIT Blestemul „Singur ACASĂ”. Starurile din film s-au confruntat cu dependența de droguri, decese și eșecuri în carieră

10:38

Cum au crescut investițiile

„Acest rezultat a fost realizat în condițiile în care în perioada ianuarie-iunie 2021 cheltuielile de investiții au fost cu 5,23 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, iar plățile cu caracter excepțional generate de epidemia COVID-19 au fost de 8,11 mld lei (13,34 mld lei, respectiv 1,17% din PIB)”, se arată în sinteza publicată pe site-ul instituției.

La aceeași dată din 2020, Ministerul Finanțelor anunța că mai mult de jumătate din deficit, respectiv 23,04 mld lei (2,13% din PIB), era generat de sumele lăsate în mediul economic prin facilitățile fiscale și cheltuieli excepționale adoptate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19.

„Pe partea de cheltuieli, față de creșterea bugetară prin efectul legilor s-a înregistrat o creștere a cheltuielilor de investiții cu 3,79 mld lei față de aceeași perioadă a anului precedent, precum și plăți cu caracter excepțional generate de epidemia COVID-19 de aproximativ 5,86 mld lei”, se arăta în execuția bugetului general consolidat 30 iunie 2020.

Florin Cîțu: „România se dezvoltă sănătos”

Premierul Florin Cîțu a apreciat ritmul de creștere a economiei, creștere bazată pe investiții, nu pe consum.

„Investițiile publice au crescut: 21,35 de miliarde de lei în primele 6 luni din 2021, cu 32,4% mai mult comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020. Românii trebuie să știe: investim în România!  O altă premieră: în primul trimestru din 2021, avem o creștere economică bazată doar pe investiții, nu pe consum. România se dezvoltă sănătos, pe principii liberale!”, a scris premierul, pe contul de Facebook.

Premierul Florin Cîțu a anunțat, luni, că în această perioadă analizează modul în care fiecare minister a cheltuit banii solicitați, în perspectiva elaborării primei rectificări bugetare din acest an și a atras atenția miniștrilor cu o execuție bugetară sub parametri că vor trebuie să ofere asigurări că vor cheltui banii alocați în următoarele șase luni.

Mai multe venituri, dar și cheltuieli mai mari

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 176,38 mld lei în prima jumătate a anului 2021, cu 20,6% peste nivelul încasat în aceeași perioadă a anului trecut. „Acest avans a fost influențat de baza redusă aferentă 2020 (în principal perioada mar-mai – caracterizată preponderent de lockdown), redresarea indicatorilor economici, dar și de recuperarea parțială a unor categorii de venituri (contribuții de asigurări și TVA)”, a explicat Ministerul Finanțelor.

Cele mai însemnate creșteri nominale s-au înregistrat în cazul TVA, contribuțiilor de asigurări, fondurilor europene, accize, respectiv impozit pe salarii și venit, conform documentului citat.

Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 14,29 mld lei în primul semestru 2021, consemnând o creștere de 16,9% (an/an), susținută de sporul încasărilor din impozitul aferent pensiilor (+46,4%), impozitul pe dividende (+28,0%), respectiv Declarația unică (+27,5%).

Au crescut și veniturile din impozitul pe salarii, cu 11,9% – dinamică superioară celei înregistrate de fondul de salarii din economie de 7,6%, determinată de accelerarea încasărilor înregistrate în perioada martie-mai în condițiile bazei reduse de anul trecut, potrivit MFP.

Și contribuția la asigurări a crescut, din aceeași cauză, ajungând la un total de 62,38 mld lei în prima jumătate a anului 2021, în creștere cu 13,8% (an/an).

Încasările din impozitul pe profit au însumat 8,43 mld lei în ian-iun 2021, în creștere cu 12,1% (an/an). „Acest avans a fost determinat de principala componentă – încasările din impozitul pe profit de la agenții economici, cu o dinamică pozitivă de 16,0% (an/an)”, explică MFP

O creștere semniificativă au avut-o încasările nete din TVA, 35,93 mld lei în primele șase luni ale anului curent, respectic în creștere cu 41,5% (an/an). În același timp, restituirile de TVA au însumat 12,21 mld lei în perioada analizată, cu 1% peste nivelul înregistrat în ian-iun 2020.

Potrivit MFP, evoluția încasărilor din TVA a fost influențată atât de baza comparabilă (în principal intervalul martie-mai 2020 – când au fost implementate măsurile de amânare a termenului de plată a TVA), cât și de recuperarea parțială a TVA aferentă anului 2020, respectiv redresarea bazei macroeconomice relevante.

În creștere au fost și veniturile din accize, cae au însumat 16,53 mld lei în primul semestru 2021, în creștere cu 21,2% (an/an). „În structură, se remarcă o dinamică de 18,7% în cazul încasărilor din accizele pentru produsele din tutun, susținută și de majorarea accizei la țigarete, respectiv un avans de 22% al încasărilor din accizele pentru produse energetice, în condițiile normalizării consumului de carburanți față de perioada de referință”, arată MFP.

Veniturile nefiscale au însumat 13,06 mld lei în primele șase luni din 2021, înregistrând o creștere de 11,4% (an/an), această creștere fiind determinată și de înregistrarea sumelor din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.

În ceea ce privește sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 12,48 mld lei în primele șase luni ale anului 2021, în creștere cu 38,9% față de nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut, a anunțat MFP.

Unde au fost cele mai mari cheltuieli

În ceea ce privește cheltuielile bugetului general consolidat, la 30 iulie, acestea au ajuns la 210,19 miliarde de lei, în creștere, în termeni nominali, cu 9,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 21,35 mld lei, în creștere cu 32,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent când au fost în valoare de 16,12 mld lei. De asemenea, se observă o creștere mai accentuată a proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 52,84% din totalul cheltuielilor pentru investiții pe primele șase luni ale anului 2021, a detaliat MFP.

Sursa: MFP

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 13,76 mld lei, cu 32,7% mai mari comparativ cu anul precedent.

Pe lângă creșterile la cheltuieli de investiții, s-au mărit, față de perioada similară de anul trecut, și cheltuielile de personal, 55,71 mld lei, în creștere cu 4,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, dar în ușoară scădere, de 0,1%, ca pondere în PIB, respectiv de 4,9% din PIB.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 27,47 mld lei, în creștere cu 8,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. „O creștere se reflectă la bugetul de stat, respectiv 33,7% față de aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 7,9%, în principal, conform datelor comunicate de ordonatorii principali de credite, 3,97 mld lei din total bunuri și servicii reprezintă plăți pentru medicamente, materiale sanitare, reactivi și alte produse necesare diagnosticării și tratării pacienților infectați cu coronavirusul SARS-CoV-2, precum și plata pentru vaccinuri împotriva Covid -19”, potrivit MFP.

Și la cheltuielile cu asistența socială, de 75,25 mld lei, a fost o creștere cu 8,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Potrivit MFP, evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea punctului de pensie de la 1 septembrie 2020 cu 177 lei, respectiv de la 1.265 lei la 1.442 lei. De asemenea, se reflectă și majorarea de la 1 septembrie 2020 a nivelului indemnizației sociale pentru pensionari garantată de la 704 lei la 800 lei, precum și majorările privind alocațiile de stat pentru copii începând cu 1 ianuarie  2020, cu 1 august 2020 care reprezintă o creștere a alocației cu aprox. 20% mai mare decât cea plătită în luna iulie 2020, precum și cu 1 ianuarie 2021 care reprezintă o creștere a alocației cu aprox. 16% mai mare decât cea plătită în luna decembrie 2020.

În prima jumătate a anului 2021 s-au continuat plățile pe măsurile care au fost luate cu caracter excepțional, în domeniul social și economic, pentru diminuarea efectelor negative generate de pandemia de COVID 19.

Astfel, până la sfârșitul lunii iunie, s-au plătit pe măsuri active 1.377,97 mil lei, respectiv:

• 571,59 mil lei pentru indemnizații acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului,
• 190,45 mil lei pentru indemnizații acordate pentru alți profesioniști și pentru persoanele care au încheiate convenții individuale de muncă care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2
• 268,5 mil lei pentru sume acordate angajatorilor pentru decontarea unei părți a salariului brut al angajaților menținuți în muncă
• 44,97 mil lei sume acordate angajatorilor pentru încadrarea în muncă a unor categorii de persoane
• 302,46 milioane lei indemnizații acordate pe perioada reducerii temporare a activității pentru profesioniști precum și pentru persoanele care au încheiate convenții individuale de muncă în baza Legii nr.1/2005.

S-au continuat și decontările indemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate pentru concedii medicale în scopul diminuării stocului de plăți restante aferente acestora, astfel că la sfârșitul lunii iunie plățile au fost de 2.168,5 milioane lei.

Cheltuielile cu subvențiile au fost de 3,26 mld lei, o mare parte dintre acestea fiind alocate către transporturi, respectiv subvenții pentru transportul călătorilor, precum și pentru sprijinirea producătorilor agricoli.

Alte cheltuieli menționate de MFP au fost de 3,49 mld lei, reprezentând, în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, conform legislației în vigoare, burse pentru elevi și studenți, alte despăgubiri civile, precum și îndemnizații acordate părinților pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităților de învățământ.

Potrivit documentului MFP, din bugetul Ministerului Afacerilor Interne s-au plătit 178,47 milioane lei pentru achiziționarea de produse – stocuri de urgență medicală, inclusiv scannere termice pentru combaterea răspândirii infecției cu coronavirusul SARS-COV-2.

Autor

Madalina Prundea

Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul ... vezi toate articolele