Studiile arată că mai puțin de 60% din traficul web este uman, restul aparținând așa-numiților boți, mașini care înlocuiesc oamenii și sunt responsabile pentru traficul fraudulos destinat publicității, accesărilor false de site-uri, comerțului, marketingului sau altor tipuri de fraude tehnologice.
Pentru o perioadă de timp, în 2013, conform unui recent articol din The New York Times, jumătate din traficul YouTube a fost făcut de boți care acționau ca oamenii, într-un mod atât de convingător, încât specialiștii au început să se teamă că se va ajunge la un punct de inflexiune după care sistemele YouTube pentru detectarea traficului fraudulos vor începe să considere traficul boților ca trafic real și pe cel uman fals.
Watching the audience move A New York Times tool is helping direct traffic from story to story http://t.co/P8GNjNfUa9 pic.twitter.com/hkGVtFGZpr
— Pier Luca Santoro (@pedroelrey) May 30, 2014
Un recent studiu al Pew Research Center, boții erau responsabili pentru mai multe conturi pe Twitter decât oamenii: 66% din toate tweeturile cu link-uri către site-uri populare sau articole erau postate de boți, iar 500 cele mai activi boți de pe Twitter erau responsabili pentru 22% din toate tweeturile cu link-uri, de trei ori mai activi decât primele 500 de conturi active ale oamenilor, responsabili pentru doar 6% din share-uri.
Bots in the Twittersphere : An estimated two-thirds of tweeted links to popular websites are posted by automated accounts – not human beings | Pew Research Center > https://t.co/zgCcaooCJK
— Terry Kuny (@terribly) April 25, 2018
Conform celui mai recent studiu al Imperva Incapsula, companie de servicii de securitate, traficul uman a fost responsabil pentru aproape 50% din totalul traficului de pe internet în 2012, a scăzut sub 40% în 2013, a urcat la circa 45% în 2014 și a trecut de 50% în 2014. Traficul boților „răi” a rămas constant la circa 30% în toți cei patru ani, iar traficul boților „buni” a fost la circa 30% în 2012, a urcat la 30% în 2013, a scăzut ușor în 2014 la circa 27% și s-a întors la circa 20% în 2015.
Totul pare că poate fi măsurat și verificat, iar măsurătorile permit publicității să finanțeze site-urile, platformele sociale și de căutare. Cu toate acestea, nici măcar Facebook, cel mai mare gestionar de date din lume, nu pare să producă cifre reale. În luna octombrie 2018, un grup de mici agenții de publicitate au depus o plângere împotriva gigantului social media, acuzându-l că a acceptat, timp de un an, supraestimări semnificative ale timpului petrecut de utilizatori pentru vizionarea videoclipurilor pe platformă (cu până la 80% spune Facebook, cu 150-900%, spun reclamanții).
Potrivit unei cercetări efectuate de MarketingLand, în ultimii doi ani, Facebook a raportat în mod greșit numărul de postări de pe paginile rețelei de socializare (în două moduri diferite), modul în care utilizatorii urmăresc videoclipurile publicitare sau timpul mediu petrecut pentru citirea „instant articles”, care includ anunțuri, cantitatea de trafic furnizat de Facebook altor site-uri sau numărul de vizionări ale videoclipurile sau ale instant articles din versiunea mobilă a platformei.
În 2018, Facebook a anunțat că 75 de milioane de persoane au vizionat cel puțin un minut de conținut video pe platforma Facebook Watch în fiecare zi, dar ulterior a recunoscut că secundele respectivului minut nu au fost urmărite consecutiv e fiecare dată. Videoclipuri reale, oameni reali, minute false.
Pe YouTube, comerțul cu vizualizări este o afacere înfloritoare.5.000 de vizualizări YouTube – 30 de secunde dintr-un videoclip se consideră o vizionare – pot fi cumpărate pentru mai puțin de 15 dolari. De multe ori, clienții sunt convinși că vizualizările pe care le cumpără provin de la oameni reali, dar cel mai probabil, provin de la roboți.
O problemă este și definirea traficului real. Un troll rus, care folosește o fotografie a unui brazilian pentru a se masca ca un susținător american al lui Donald Trump și se uită la un videoclip pe Facebook este o vizionare „reală„? Există boți care se comportă ca oamenii și oameni care se comportă ca alți oameni, dar și oameni care se comportă ca boții, pretinzând că sunt „asistenți personali inteligenți artificiali”.
Aici nu vorbim de criptomonede, aflate în cădere liberă în 2018, de la valorile uluitore atinse la finele anului 2017, ci de distribuitorii de pe Amazon, care cumpără de acolo mărfuri ieftine și le revând tot acolo mai scump, folosind optimizări ale motorului de căutare pentru o ocupa primele locuri în rezultatele căutărilor.
De altfel, cea mai mare parte a activității boților pe internet are motivație financiară și nu motivații politice. Un recent studiu asupra activității boților, citat de Telegraph, concluziona că multe din mesajele acestora priveau companii listate la bursă, pentru a manipula prețurile acțiunilor. Iar scopul oamenilor sau al companiilor din spatele boților este de a face bani din fluctuațiile artificiale ale acțiunilor induse în percepția publică. O altă parte importantă a boților este implicată în acțiuni de marketing, în încercarea companiilor de a vinde mai multe produse: Pew Research a descoperit că 73% din link-urile către produse comerciale sau servicii era postate de către boți.
„Bots” on Twitter may be behind more link sharing than human beings. An estimated two-thirds of tweeted links to popular news and media websites are posted by suspected bots. https://t.co/EQtjJugB7O #strikingfindings pic.twitter.com/WhMlDYkHrY
— Pew Research Center (@pewresearch) December 16, 2018
Toată această nebunie are nu numai efecte asupra calității conținutului sau asupra userilor de pe internet, ci și efecte economice palpabile: Procter & Gamble și-a redus bugetul de publicitate pentru digital cu mai mult de 100 de milioane de dolari, anul trecut, iar JP Morgan Chase a selectat atent și a decis ca publicitatea sa să apară în doar 5.000 de site-uri, eliminând 395.000 de alte site-uri.