Unul dintre cei doi operatori de înmagazinare subterană a gazelor naturale din România își mărește capacitatea de comprimare, cu finanțare de la Uniunea Europeană, după ce creșterea gradului de depozitare s-a dovedit o politică benefică pentru securitatea alimentării în sezonul rece a consumatorilor români, dar și europeni, în contextul crizei energetice recente și pe fondul demersurilor la nivel comunitar pentru reducerea dependenței de gazele rusești.
Un proiect al companiei Depomureș privind depozitul de înmagazinare subterană a gazelor naturale Târgu-Mureș, promovat pe lista Proiectelor de Interes Comun la nivel european, a primit cofinanţare de 12,77 milioane de euro prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (Connecting Europe Facility – CEF), decizie anunțată în decembrie.
„Instalația existentă de stocare a gazelor naturale Depomureș din România va primi o finanțare în valoare de 12,77 milioane de euro pentru a-și crește capacitatea de lucru și ratele zilnice de injectare și retragere. În conformitate cu Planul REPowerEU, modernizarea depozitului Depomureș aduce o contribuție esențială la integrarea pieței și la securitatea aprovizionării cu gaze naturale pentru România și țările învecinate, prin atenuarea lipsei capacității de stocare într-o regiune foarte afectată de criza gazelor”, anunțau oficialii Directoratul General pentru Energie de sub umbrela Executivului comunitar. Contractul pentru finalizarea a a fost semnat acum două săptămâni cu Agenția Executivă Europeană pentru Climă, Infrastructură și Mediu (CINEA).
Depomureș, deținută în proporție de 59% de GDF, din Grupul Engie, 40% de compania de stat Romgaz, este al doilea operator de înmagazinare subterană a gazelor naturale din România, care operează depozitului Tg. Mureş, cu o capacitate de înmagazinare de 300 milioane de metri cubi, conform documentelor oficiale.
Într-o declarație pentru Gândul, directorul general al Romgaz, acționar minoritar al Depomureș S.A., subliniază importanța proeictului în actualul context energetic.
„Gazele naturale sunt și vor fi în continuare principalul combustibil în perioada de tranziție către energia verde, drept pentru care dezvoltarea acestui sector, inclusiv a activității de depozitare subterană a gazelor, ca și principal element de flexibilitate și siguranță în aprovizionare, rămân de o importanță semnificativă”, a declarat Răzvan Popescu, director general Romgaz, pentru Gândul.
„În acest context, salutăm decizia Depomureș de a investi în dezvoltarea depozitului de înmagazinare subterană de la Târgu Mureș și apreciem faptul că s-a reușit obținerea unei co-finanțări a acestui proiect în cadrul programului Connecting Europe Facility al Comisiei Europene. ROMGAZ deține 40% din capitalul social al Depomureș, iar în calitate de co-acționar, va asigura tot sprijinul necesar pentru derularea în bune condiții și la termen a acestui proiect”, a subliniat șeful Romgaz.
Conform Planul de dezvoltare a Sistemului Național de Transport (SNT) al gazelor naturale în perioada 2022 – 2031 revizuit în 2023 al Trangaz, capacitatea de înmagazinare subterană a gazelor naturale este asigurată în România prin intermediul a 6 depozite de înmagazinare subterană a gazelor naturale, cu o capacitate activă totală de 32,991 TWh pe ciclu de înmagazinare, respectiv o capacitate de injecție de 269,470 GWh/zi și capacitate de extracție de 344,100 GWh/zi, iar capacitatea totală de înmagazinare și Depomureș reprezintă 9,6% din capacitatea totală de înmagazinare.
Proiectul stației de comprimare de la Mureș este un proiect prioritar pentru țară, și de interes comun la nivel european, dezvoltat la intersecția coridoarelor naționale N-S și E-V ale Transgaz după cum arată documentele oficiale.
Proiectul Depomureș privind depozitul de înmagazinare subterană a gazelor naturale Târgu-Mureș a fost elaborat încă din 2012, iar în anul 2013, a fost declarat Proiect de Interes Comun (PIC), în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 347/2013, urmând să contribuie la implementarea coridoarelor şi zonelor prioritare din domeniul infrastructurilor de gaze, acesta fiind menţinut pe toate listele subsecvente (actualizate o dată la 2 ani), inclusiv pe lista a 5-a adoptată la data de 19 noiembrie 2021.
„Includerea şi păstrarea proiectului Depomureș pe lista de proiecte-cheie de infrastructuri energetice de interes comun la nivelul Uniunii Europene, dovedeşte şi întăreşte importanţa strategică a acestuia nu doar la nivel naţional ci şi la nivel european. Mai mult, evoluţiile recente înregistrate atât pe piaţa de gaze naturale cât şi pe cea de energie electrică, respectiv modificarea dramatică a contextului geopolitic, demonstrează încă o dată rolul critic al unei infrastructuri de înmagazinare adecvate în vederea asigurării siguranţei aprovizionării la preţuri accesibile pentru clienţii casnici şi industriali ai Uniunii Europene”, arată documentele Transgaz, care a precizat că este în măsură să confirme faptul că dispune de capacitatea necesară preluării volumelor aferente, luând în considerare discuțiile prealabile purtate.
Acordarea finanțării europene pentru această etapă a fost decisă la finalul anului trecut. Este vorba de 12,77 de milioane de euro, din totalul de 30 de milioane de euro inclus în documentele Trangaz, restul cofinanțării fiind în responsabilitatea acționarilor Depomureş S.A.
Proiectul ar urma să fie demarat din iulie, conform graficului publicat de Comisie, astfel caietul de sarcini și procedura ar urma să fie încheiată până atunci. Acțiunea finanțată de Uniunea Europeană este estimată fie gata în doi ani, respectiv aprilie 2026.
„Criza energetică ce a apărut în anul 2021 şi instabilitatea geopolitică în regiune cauzată de conflictul armat din Ucraina, care a erodat siguranţa aprovizionării cu energie şi a determinat preţuri la energie fără precedent, demonstrează încă o dată că riscurile privind siguranţa aprovizionării cu energie depăşesc graniţele unei singure ţări sau regiuni, fiind de natură să afecteze întreaga Uniune Europeană. În acest context, depozitele de înmagazinare au un rol esenţial în asigurarea siguranţei aprovizionării cu energie, la preţuri suportabile, prin furnizarea suplimentară de gaze în caz de cerere mare sau perturbări ale furnizării”, se arată în documentele oficiale ale proiectului.
Pentru a stimula dezvoltarea infrastructurilor energetice transeuropene prin implementarea unor proiecte cu potenţial strategic, Uniunea Europeană a alocat un buget total de 5,84 miliarde Euro pentru perioada 2021-2027, prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (Connecting Europe Facility – CEF), inclusiv sub formă de granturi gestionate prin Agenția Executivă Europeană pentru Climă, Infrastructură și Mediu (CINEA). Prin Programul CEF Energy, promotorii de proiecte au posibilitatea de a accesa fonduri europene pentru finanțarea proiectelor care au obținut în prealabil statutul de Proiecte de Interes Comun (PIC) la nivelul UE, condiționat de îndeplinirea unor criterii de eligibilitate.
„Astfel, la data de 4 septembrie 2023, Depomureş a depus o Cerere de finanţare în cadrul apelului de proiecte CEF Energy lansat de CINEA la data de 18 aprilie 2023, ce viza implementarea activităţilor necesare finalizării Fazei 1 a proiectului PIC, având ca obiectiv principal edificarea propriilor instalaţii de comprimare care să deservească depozitul atât la injecţia gazelor în depozit cât şi la extracţia acestora în vederea livrării în SNT, concomitent cu creşterea capacităţii active a depozitului până la 400 Mil.m3 şi a capacităţilor de injecţie/extracţie până la 3,5 Mil.m3/zi”, au transmis oficialii Depomureș.
Pe 8 decembrie 2023, Depomureş a fost notificată oficial de către Comisia Europeană cu privire la obţinerea unei asistenţe financiare europene sub forma de grant în valoare de 12,77 milioane de euro, contractul de finanţare fiind semnat pe 26 martie 2024 între Depomureş şi Agenția Executivă Europeană pentru Climă, Infrastructură și Mediu (CINEA).
Implementarea primei faze a proiectului PIC este parţial finalizată, o parte din investiţii fiind la această dată puse în funcţiune, respectiv lucrări de modernizare pentru creşterea presiunii de operare la 64 bar, colector nou de înmagazinare, staţie de uscare gaze, racordare depozit la conductele SNT de înaltă presiune.
Acţiunea cofinanţată de Uniunea Europeană susţine implementarea lucrărilor rămase aferente Faze 1 a PIC 6.20.4, având drept scop creşterea volumului util a depozitului existent cu +33% (+100 mil.m3/ 1 TWh) şi a debitelor zilnice cu +75% (+1.5 mil.m3 / zi / 15.8 GWh).
„În concret, acţiunea permite creşterea regimului de presiune la interfaţa depozitului cu SNT cu 250% (de la un nivel maxim actual de 12-14 bar până la 35 bar) şi eliminarea blocajele de infrastructură actuale la interfaţa depozitului cu SNT care afectează interoperabilitatea şi flexibilitatea sistemului, contribuind la o creştere globală a presiunii în SNT, cu impact pozitiv asupra interconectărilor României cu Ungaria şi Bulgaria, de natură a facilita integrarea pieţei de energie naţională cu cea europeană”, arată documentele Depomureș.
Acţiunea este compusă din trei pachete de lucrări, respectiv alături de activităţile de management şi coordonare proiect, se vor implementa lucrări de racordare la sistemul energetic naţional (WP 2), pentru alimentarea viitoarei staţii de comprimare, respectiv construirea staţiei de comprimare gaze.
„Implementarea acţiunii va contribui la amplificarea capacităţilor de export gaze prin facilitarea creşterii presiunii şi a debitelor fizice în SNT care ar putea fi direcţionate către punctele de interconectare, susţinând astfel creşterea volumelor zilnice ce ar putea fi exportate. Totodată, aceasta va conduce la îmbunătăţirea eficienţei energetice şi integrarea pieţei regionale, prin reducerea blocajelor de infrastructură, creşterea interoperabilităţii şi flexibilităţii sistemului şi susţinerea managementului producţiei de gaze”, arată oficialii Depomureș.
Sursa foto: Petrostar
Citiți și: