Dezastrul economic propus de PSD: o companie din trei riscă insolvența

„Circa 60% dintre companiile care își desfășoară activitatea în România nu vor putea să acopere povară fiscală în urma introducerii noului impozit pe cifra de afaceri. Pe termen scurt, măsura ar crește colectarea la buget, însă poate apare un efect de domino. Într-o primă etapă ar fi afectate marile companii, efectul negativ propagându-se către micile firme, care au relații comerciale cu cele mari”, a declarat, pentru Mediafax, Iancu Guda.

Acesta spune că cele mai afectate sectoare sunt cele care au rulaje mari și marjă mică de profit, cum ar fi sectorul distribuției și al vânzărilor cu amănuntul.

Deoarece, ministrul Finanțelor, Ionuț Mișa, a anunțat că vor exista trei trepte-1%, 2% și 3%, fără să se fi stabilit care sunt pragurile pentru care se aplică aceste procente, studiul analizează toate cele trei etape:

– la o cotă de impozitare de 1%, ar fi avantajate firmele care înregistrează o marjă brută de profit mai mare de 6,25%;

– la o cotă de impozitare de 2%, ar fi avantajate firmele care înregistrează o marjă brută de profit mai mare de 12,50%;

– la o cotă de impozitare de 3%, ar fi avantajate firmele care înregistrează o marjă brută de profit mai mare de 18,75%.

Toate companiile care înregistrează pierderi sau o marjă brută de profit sub aceste praguri, vor plăți un impozit mai mare comparativ cu cel plătit până în prezent. O situație specială o reprezintă microintreprinderile (companiile cu venituri sub 500.000 de euro), care plătesc deja impozit pe venit (3% dacă nu au nici un angajat sau 1% dacă au cel puțin un angajat).

Printre soluțiile prezentate în studiul de impact, pe care companiile le au la îndemână pentru a contracara electele noului impozit, se numără:

– Soluții operaționale – colectarea mai rapidă a creanțelor: teoretic, această ar putea fi o resursa importantă, în condițiile în care nivelul actual este destul de ridicat, respectiv 118 zile, fiind aproape de două ori mai extins decât nivelul înregistrat înaintea impactului crizei financiare (60 de zile în anul 2007). Practic, este greu de crezut că acest lucru va fi posibil, deoarece creanțele existențe în sold sunt foarte vechi și foarte greu de recuperat (majoritatea fiind aferente unor clienți insolvenți), iar companiile vor înregistra o presiune fiscală în creștere;

– creșterea termenului de plată către furnizori: istoria ultimilor zece ani ne arată că firmele românești au optat la această soluție atunci când au avut nevoie de lichiditate. Totuși, chiar dacă acest lucru se va întâmplă, această nu va face decât să amplifice problemă, deoarece furnizorii vor avea o problemă dublă (povară fiscale în creștere cuplată cu încasarea mai lentă a facturilor)

– Soluții investiționale- companiile pot genera numerar suplimentar prin dezinvestiții (vânzarea unor active care nu sunt imperios necesare activității de bază sau vânzarea unor active „core” și închirierea lor ulterioară spre utilizare („sale and lease back”). Totuși, dezinvestitiile nu reprezintă decât o soluție pe termen scurt, acestea având un efect opus și amplificând problemă pe termen mediu-lung, deoarece deteriorează competitivitatea firmei respective;

– Soluții financiare- companiile pot obține numerar suplimentar prin contractarea unor credite de la bănci sau capitalizarea suplimentară de la acționari. Practic, este greu de crezut că acționarii vor dori să facă acest lucru sau că băncile sunt dispuse să finanțeze o companie doar pentru acoperirea impozitelor suplimentare.

Noul program de guvernare prevede, printre altele, introducerea de la 1 ianuarie 2018 a impozitului pe venituri pentru toate companiile din România, după cifră de afaceri. Noul impozit va înlocui impozitul pe profit și va avea trei trepte de impozitare.

În prezent, impozitul pe profit este de 16%, în timp ce microinreprinderile cu cifră de afaceri sub 500.000 de euro pe an plătesc impozit pe venit, de 3% pe cifră de afaceri dacă nu au angajați sau de 1% dacă au cel puțin un angajat.