Chiar dacă României i s-au alocat fonduri în valoare de 931.000 euro pentru depozitarea privată a anumitor produse agroalimentare, cum sunt carnea de bovină, carnea de capră şi oaie, unt, lapte praf şi brânzeturi, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a recunoscut recent că niciun procesator autohton nu ar fi accesat această schemă de ajutor.
„Există schema de stocare privată, pe care toţi cei care au stocuri pot să o acceseze. Din ştiinţa mea, nu a accesat niciun procesator din România, deşi am primit semnale că sunt stocuri foarte mari pentru carnea de vită, pentru carnea de pasăre, pentru produsele lactate”, a afirmat ministrul de resort, citat de Agerpres.
La data de 4 mai 2020, Comisia Europeană (CE) a publicat cel mai recent pachet de măsuri excepționale pentru a oferi mai mult sprijin sectoarelor agricole și alimentare care sunt cele mai afectate de criza provocată de pandemia de COVID-19.
Anunțate încă din 22 aprilie a.c., măsurile excepționale includ și ajutoarele pentru depozitarea privată a produselor lactate (lapte praf degresat, unt, brânză) și a produselor din carne (carne de vită, de oaie și de capră).
Această măsură de depozitare privată permite retragerea temporară a unor produse de pe piață, timp de minimum 2-3 luni și de maximum 5-6 luni.
Potrivit experților, cererile de participare la schemă puteau fi transmise începând încă cu data de 7 mai 2020.
Această măsură vizează stabilizarea pieței prin reducerea temporară a ofertei disponibile.
„Acum două săptămâni, Comisia Europeană ne-a comunicat că acolo unde este posibil se poate finanţa stocarea privată, la produse lactate: unt, lapte praf şi diferite brânzeturi, caşcaval sau la carne”.
„Noi am fost foarte bucuroşi de această modalitate de a ajuta cumva atât procesatorii, dar şi fermierii indirect, dar sigur suma alocată României a fost şi este de 931.000 de euro, o sumă în opinia noastră destul de mică.
„Sigur că fermierii şi procesatorii cunosc această măsură, cunosc comunicarea Comisiei şi vreau să le transmit că ne gândim să utilizăm şi această sumă, chiar dacă este mică, şi să găsim o modalitate pentru a compensa stocarea privată”, declara la data de 5 mai, șeful MADR.
Potrivit experților CE, pe lângă depozitarea privată, mai este disponibilă și flexibilitatea pentru programele de sprijinire a pieței.
Mai exact, Executivul comunitar va acorda flexibilitate în ceea ce privește punerea în aplicare a programelor de sprijinire a pieței în sectorul vitivinicol, în cel al fructelor și legumelor, în cel al măslinelor de masă și al uleiului de măsline și în cel apicol, precum și a programului UE pentru școli (care vizează laptele, fructele și legumele).
„Această flexibilitate vizează limitarea ofertei disponibile din fiecare sector, pentru a determina reechilibrarea piețelor. În plus, va permite reorientarea priorităților în materie de finanțare spre măsuri de gestionare a crizelor”, susțin experții CE.
În cadrul aceluiași pachet de măsuri regăsim derogarea temporară de la normele Uniunii Europene în materie de concurență. Astfel, Articolul 222 din Regulamentul privind organizarea comună a piețelor (OCP) permite Comisiei Europene să adopte derogări temporare de la anumite norme ale UE în materie de concurență, în situații de dezechilibre grave pe piețe.
Executivul de la Bruxelles a adoptat astfel de derogări pentru sectorul laptelui, pentru cel al florilor și pentru cel al cartofilor. Aceste derogări le permit operatorilor să se auto-organizeze și să pună în aplicare măsuri de piață fiecare la nivelul său pentru a-și stabiliza sectoarele, cu respectarea funcționării pieței interne, pentru o perioadă maximă de șase luni.
De exemplu, precizează specialiștii europeni, sectorul laptelui va putea planifica în mod colectiv producția de lapte, iar sectorul florilor și cel al cartofilor vor putea retrage produse de pe piață. De asemenea, va fi permisă depozitarea de către operatori privați.
Evoluțiile prețurilor de consum și orice eventuală împărțire a pieței interne vor fi monitorizate îndeaproape pentru a se evita efectele negative.
„Am acționat rapid pentru a pune la dispoziție cât se poate de repede toate măsurile necesare pentru sprijinirea fermierilor și a celor care au nevoie de ajutor”.
„Unele piețe agricole și alimentare au fost puternic afectate de criză. Totuși, acum sunt încrezător că adoptarea acestor măsuri va oferi un sprijin tangibil și va transmite piețelor semnalul corect, creând în curând o oarecare stabilitate.
„Acest pachet și măsurile de sprijin precedente demonstrează că Comisia este pregătită și va acționa în funcție de situație. Vom monitoriza în continuare situația, în strâns contact cu părțile interesate, cu Parlamentul European și cu statele membre”, a declarat în contextul celor de mai sus comisarul pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Janusz Wojciechowski.
În plus față de cele sus-menționate, CE propune ca statele membre care vor avea fonduri excedentare destinate dezvoltării rurale să poată folosi banii respectivi, în 2020, pentru a acorda sprijin fermierilor și micilor întreprinderi din sectorul agroalimentar.
„Acesta ar trebui să fie un sprijin imediat pentru cei care au cel mai mult de suferit din cauza crizei”, susțin experții instituțiilor europene.
Statele membre pot oferi astfel un sprijin de până la 5.000 euro/fermier și de până la 50.000 EUR/întreprindere mică.
Aceste ajutoare sunt acordate în plus față de ajutoarele de minimis destinate sectorului agricol și față de ajutoarele de stat cu plafon majorat adoptate anterior.
Adrian Oros s-a întâlnit sâmbătă, 6 iunie 2020, la o sală de evenimente amplasate în apropiere de Alba Iulia, cu reprezentanţi ai agricultorilor din judeţ, dar şi cu conducerea structurilor din subordinea ministerului.
Ulterior, ministrul de resort a efectuat o vizită la o companie specializată în creșterea păsărilor.