LEGISLAȚIE: Criptomonedele sunt în vizorul reglementatorilor din toată lumea. Ce se întâmplă acum în România cu legea privind tranzacțiile cripto
Criptomonedele sunt acum în vizorul reglementatorilor din toată lumea, pentru că, nefiind vorba despre lucruri palpabile care să susțină, precum în cazul monedelor reale, ”înscrisurile”, există teama de a pierde tocmai acest control al potențialelor venituri în urma acestora. România trebuie să se alinieze legislației europene până la sfârșitul lunii mai a.c.
Deși autorităților, nu doar celor din România, le place să afirme că ”impactul COVID-19 înseamnă creșterea digitalizarea, cu rezultate pozitive pentru consumatori și firme”, mutarea proceselor în mediul online a început înainte de pandemie. Frica cea mare a momentului vine dinspre criptomonede, cărora li s-a acordat prea puțină atenție din punct de vedere al reglementărilor. Indiferent însă de momentul inițial, acceptat sau nu de toată lumea, riscurile vin la pachet, în special cele privind securitatea cibernetică, dar mai ales cu transparența și controlul tranzacțiilor cu monede virtuale.
Prin urmare, Uniunea Europeană, dacă ar fi să ne referim doar la Europa, a început demersurile și a finalizat directivele în chestiune: Directiva 2015/849 și Directiva 2018/843 care o completează pe prima. Ca de obicei, România este una dintre ultimele țări europene care transpun aceste directive în legislația națională, și totul trebuie să se întâmple până la 31 mai a.c.
În spațiul cripto, prețul Bitcoin este la maxim istoric, cu peste 55.000 dolari SUA echivalent, nivel alimentat de cererea în creștere a investitorilor, rapoarte de știri pozitive și așteptări ca activele cripto să fie acceptate pe scară largă, inclusiv din punct de vedere al reglementării. Este cunoscut deja faptul că monedele virtuale sunt acceptate în tranzacții imobiliare și pot fi transformate în numerar la bancomate speciale. Mai mult, chiar unele bănci centrale din state europene, asiatice ori din America au anunțat că lucrează la emiterea propriilor monede virtuale.
Ce este cu legislația română pe cripto?
Există deja în Parlament proiectul de lege al guvernului pentru aprobarea ordonanțe de urgență 111/ din 2020, care extinde obligațiile de raportare la Oficiul pentru Combaterea Spălării Banilor și la furnizorii de servicii în tranzacțiile cu criptomonede.
OUG a intrat în vigoare în 2020, dar Senatul controlat de PSD a respins în 2020 legea de aprobare. Acum, noua majoritate parlamentară trebuie să analizeze și să adopte legea de aprobare a ordonanței de urgență, care prevede că entitățile implicate în tranzacții cu criptomonede sunt obligate să identifice tranzacții suspecte și să le raporteze dacă pot pune probleme din perspectiva legislației pentru prevenirea spălării banilor. Noutatea pentru legislația românească este că pentru prima dată vor fi reglementate și tranzacțiile cu criptomonede.
”Facem acest lucru deoarece volumul tranzacțiilor cu criptomonede a crescut enorm în ultimii ani dar și pentru că valoarea totală a acestora la nivel global a depășit la un moment dat un trilion de dolari”, spunea nu demult Bogdan Huțucă, președinte Comisiei de Buget, Finanțe Bănci al Camerei Deputaților.
Proiectul legislativ așteaptă acum raportul final de la Comisia de buget și Comisia juridică, urmând să intre la vot final în plenul Camerei Deputaților, pentru a fi promulgată de președintele Iohannis pentru a intra în vigoare. Legea ar trebui adoptată până la data de 31 mai a.c.
Veniturile din monede virtuale se impozitează, conform legislației românești, cu 10% aplicat asupra câștigului din tranzacții. Sunt exceptate de la obligația de declarare, respectiv de plată a impozitului, câștigurile mai mici de 200 de lei/tranzacție, însă doar în situația în care totalul câștigurilor dintr-un an fiscal nu depășește nivelul de 600 de lei.
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) avertizează
ASF atrage atenția că unele criptomonede sunt extrem de riscante și speculative, iar cei care cumpără sau dețin astfel de produse riscă să își piardă toți banii investiți, aceștia nu beneficiază de protecția și garanțiile asociate cu serviciile financiare reglementate.
”ASF reamintește consumatorilor faptul că unele criptoactive sunt extrem de riscante și speculative, astfel încât consumatorii trebuie să fie atenți la riscurile ridicate existente în cazul cumpărării sau deținerii acestor produse, inclusiv posibilitatea de a pierde toți banii investiți”, se arată în comunicarea instituției.
Criptoactivele se prezintă sub mai multe forme, iar majoritatea acestora nu sunt încă reglementate, nefiind considerate instrumente financiare, așa cum acestea sunt definite de Legea nr. 126/2018 privind piețele de instrumente financiare.
Consumatorii români trebuie să știe că, în cazul tranzacționării de criptoactive, nu beneficiază de protecția și garanțiile asociate cu serviciile financiare reglementate – ASF
Și în alte țări europene, reglementatorii avertizează populația asupra acestor aspecte. Autoritatea de Supraveghere britanică și-a exprimat o poziție mai dură față de criptomonede în ultimul timp, printre altele interzicând vânzarea derivatelor cripto investitorilor și a înființat un registru național pentru afacerile care acceptă criptoactive.