Eduard Dumitrașcu, președintele Asociației Române pentru Smart City și Mobilitate, a declarat la Conferința „DIGITALIZAREA ROMÂNIEI”, organizată de Gandul.ro, că trebuie să depășim paradigma că în România nu există bani, dimpotrivă, sunt destui, dar trebuie să învățăm să scriem proiectele pentru a avea acces la ei.
El spune că în pandemie modelul de a face administrație în România trebuie să se schimbe, este nevoie ca autoritățile responsabile să țină cont de nevoile comunităților, de finanțările la care acestea au acces. De prea multe ori există discrepanțe majore între ceea ce vede autotitatea centrală și cea locală, ca să nu mai vorbim de perspectiva venită dinspre mediul de business sau zona academică. Ne lipsește o strategie pe 10-20 de ani, practic nu știm unde vrem să ajungem, nu avem niciun plan în acest sens, a mai aratat Dumitrașcu, în cadrul Conferinței „DIGITALIZAREA ROMÂNIEI”, organizată de Gandul.ro.
Trebuie să ieșim din această paradigmă că nu avem bani, există bani, dar nu știm să scriem proiecte, nu vrem să înțelegem că nimeni nu ne va bugeta, nu ne va finanța o idee fără un proiect. Primul pas de la idee la implementare este să facem această scriere de proiecte” – Eduard Dumitrașcu, președinte Asociației Române pentru Smart City și Mobilitate.
Iar cel mai bun exemplu în acest sens este localitatea Ciugud, campioană la accesarea de fonduri europene. În prezent, există peste 800 de inițiative de tip smart city în România, gestionate în peste 50 de orașe de comunități cum ar fi la Sibiu, Șelimbăr sau Ciugud, unde oamenii au înțeles că tehnologia reprezintă o unealtă care trebuie pusă în slujba comunităților locale.
Reticența sistemului
Eduard Dumitrașcu a vorbit și despre personalul din administrație de multe ori lipsit de bună voință, de reticență la digitalizare din mai multe considerente. În primul rând, folosesc același soft sau soluție ca în urmă cu 15-20 de ani, plecând de la premisa că nu au nevoie de altceva.
„Spun că ei asta au folosit, nu au nevoie de altceva, este o ruptură chiar de comunicare în rândul aceleiași instituții, pentru că atunci când vorbim de digitalizare, dacă ne raportăm la o instituție publică ar trebui să o privim din cel puțin trei direcții – vorbim de relația instituție cetățean, apoi de ce se întâmplă intrainstituțional și interinstituțional. Când cineva pleacă dintr-un departament este reticent la a se conecta la o soluție cu celelalte departamente, apare o primă problemă”, a afirmat Dumitrașcu.
Pe de altă parte, trebuie menționat și faptul că sunt foarte multe companii din România care încearcă să țină autoritățile locale într-un sistem de prizonierat, prin tot felul de metode.
„Acestea sunt problemele de la firul ierbii, lipsă de viziune, lipsă de proiect, vorbim de o reticență a funcționarului public în multe dintre situații, nu generalizăm, dar și de lipsa de capacitate de integrare oferită de unii dintre acești jucători-dezvoltatori de softuri mari unii dintre ei”, a mai precizat Dumitrașcu.
Nu în ultimul rând, el a subliniat și faptul că dacă ne raportăm la societatea civilă, vorbim de lipsa educației digitale, lumea confundă termenul cu propria capacitate de a ne juca pe Prestation, de a folosi FB sau alte aplicații.
Gândul.ro a organizat Conferința digitală LIVE, DIGITALIZAREA ROMÂNIEI pe data de 26 aprilie, la ora 10:00, în direct online din studioul Gandul LIVE. Invitații noștri speciali au abordat tema digitalizării în România, din punctul de vedere al autorităților, al companiilor dar și al consumatorilor finali. Puteți urmări emisiunea pe pagina de Facebook Gândul, canalul de Youtube Gândul și pe www.gandul.ro.