EXCLUSIV| Inteligența artificială dă „restart” școlii românești? Expert: „Va fi un șoc mare! Profesorii nu vor dispărea, dar rolul lor se va schimba”

Alexandra Cernian, lector universitar la Facultatea de Automatică și Calculatoare, dar și expert evaluator în inovație digitală pentru Comisia Europeană, a declarat, într-un interviu pentru GÂNDUL – în legătură cu proiectul includerii inteligenței artificiale în predare la nivel preuniversitar – că drumul pentru a ajunge la „destinație”, în acest demers, este unul lung și anevoios, ținând cont de faptul că nu ne situăm pe locurile fruntașe în clasamentul țărilor cu cetățeni bine instruiți digital.

Expertul recunoaște însă că cea mai grea „bătălie” rămâne cea în care trebuie schimbată mentalitatea celor care vor lucra cu aceste noi instrumente. Alexandra Cernian consideră că inteligența artificială va rămâne, într-o formă sau alta, în viața tuturor și va avea un impact asupra educației, asupra carierei, dar și asupra job-urilor pe care o să le avem.

Interlocutoarea Gândul mărturisește că profesorii nu vor dispărea și nici nu vor fi înlocuiți de roboți – contrar teoriilor vehiculate – deoarece rolul lor motivațional și emoțional nu poate fi substituit de nicio mașină.

Alexandra Cernian recunoaște însă că transformarea în ceea ce privește misiunea dascălilor se va vedea în felul în care aceștia „vor ambala” informația, trimisă ulterior elevului.

Inteligența artificială „scoate” la tablă neputințele și temerile școlii românești?

Bogdan Ivan, ministrul Cercetării, a declarat că documentul care urmează să fie adoptat la nivel de guvern până la sfârșitul anului, vorbește și despre instruirea profesorilor în domeniul AI (Artificial Intelligence – AI), dar plasează cele mai multe activități educaționale la nivelul studiilor universitare.

Proiectul folosește o serie de referințe, de la programul de guvernare 2021-2024 la PNRR și Proiectul România Educată, la o serie de strategii de dezvoltare în domeniul tehnologic, precum Strategia pentru digitalizarea educației 2021-2027 SMART Edu, care are două obiective stabilite: “dezvoltarea de competențe relevante pentru transformarea digitală”, respectiv “dezvoltarea unui ecosistem performant de educație.”

• Profesorii vor integra inteligența artificială în disciplinele noi sau opționale la nivel de liceu, conform unui proiect de strategie națională pentru inteligența artificială.
• Documentul vorbește și despre cum inteligența artificială va fi folosită pentru evaluarea automată atât a elevilor, cât și a profesorilor.
• Același document care urmează să fie prezentat Guvernului cere introducerea unor discipline opționale la nivel liceal care se vor axa pe studierea beneficiilor inteligenței artificiale.

„Devine obligatoriu ca profesorii să fie alfabetizați în ceea ce privește inteligența artificială”

Alexandra Cernian, expert evaluator în inovație digitală pentru Comisia Europeană, susține că, momentan, nu există o perspectivă clar conturată în această direcție.

Aceasta punctează că situația trebuie defalcată și privită din perspectiva a două aspecte: educația oamenilor în privința inteligenței artificiale, dar și direcția în care AI va fi folosită de profesori și elevi în procesul educațional.

„Primul aspect legat de educația oamenilor în privința inteligenței artificiale – partea aceea de introducere a unor discipline care să abordeze subiectul. A doua direcție este cea în care AI va fi folosită de profesori și elevi în procesul educațional. Cred că pentru fiecare din cele două trebuie să fie stabilite măsuri mai concrete în care se vor întâmpla lucrurile.

Legat de educarea profesorilor sau a elevilor, în ceea ce privește inteligența artificială, cred că este absolut obligatoriu – mai ales că, așa cum bine știm România este pe ultimul loc în UE în privința competențelor digitale –  să alfabetizăm oamenii în ceea ce privește digitalizarea și înțelegerea AI.

Să înțeleagă ceea ce este etic și ce nu este etic în privința lor, unde le folosim, cum le folosim. Vor fi alte competențe care se vor dezvolta sau va fi necesar să fie dezvoltate, pe lângă cele pe care le avem acum în curricula școlară. Și ca să se întâmple treaba asta, devine obligatoriu ca profesorii să devină alfabetizați în ceea ce privește AI.”

„Dacă mă gândesc la educație, contează mult coloana vertebrală a profesorului care explică lucrurile copiilor”

Interlocutoarea Gândul recunoaște că studierea inteligenței artificiale în cadrul unor discipline noi va reprezenta un drum lung și anevoios, având în vedere, că la noi, competențele digitale în rândul profesorilor sunt destul de precare la momentul de față.

Alexandra Cernian mărturisește că trebuie prevăzut un plan, prin care să se înceapă alfabetizarea și instruirea profesorilor în domeniul digital, pentru ca mai apoi dascălii să transmită aceste competențe elevilor, într-un mod etic, echilibrat și coerent.

Mai mult, expertul în inovare digitală susține, înainte de toate, este important ca profesorul să nu trăiască cu spaima că o să fie eliminat din sistem și că o să vină un  robot să-i ia locul, ci să se concrentreze mai degrabă pe ceea ce are de făcut și pe noul său rol în „ecuația” digitalizării.

„În timp, vor apărea și niște reglementări clare sau mai clare în ceea ce privește utilizarea etică a AI. Sunt inițiative la nivel mondial, legat de stabilirea unor reglementări în care să funcționeze și să fie utilizată AI. Dacă mă gândesc la educație, contează foarte mult coloana vertebrală a profesorului care explică lucrurile acestea copiilor, pentru ca ei să le însușească într-un mod cât mai corect.

Dar, asta înseamnă ca profesorul să le înțeleagă într-o manieră corectă, să nu fie speriați de instrumentele de genul acesta și să transmită o informație echilibrată elevilor. Tot în acest context de utilizare a AI în educație, există deja sisteme care pot ajuta profesorii să construiască un plan educațional personalizat pentru copii, poate fi un suport foarte bun, în așa fel încât elevul să învețe ce i se potrivește mai bine.

Dar și pentru asta este nevoie ca profesorul să înțeleagă cum funcționează lucrurile, să nu se sperie și să spună eu o să fiu eliminat din sistem, pentru că o să vină un  robot să-mi ia locul. Profesorii nu vor dispărea, rolul lor emoțional și motivațional de interacțiune cu copiii nu va fi înlocuit de nicio mașină, dar AI poate să susțină procesul și să-l facă mai eficient. Îi poate ajuta pe profesori cu partea aceasta de educație personalizată, pe care se pune din ce în ce mai mult accentul.”

„Ne pricepem să scriem documentația, dar când ajungem la implementare acolo lipsesc lucrurile”

Interlocutoarea Gândul susține însă că, atâta timp cât domeniul digital, cu tot ceea ce implică el, rămâne unul subfinanțat, este greu să se rezolve lucrurile în direcția dorită, mai exact aceea de inovare și transformare.

Alexandra Cernian consideră că este nevoie de o strategie bună de a-i motiva pe oameni să creadă în utilitatea acestor schimbări de paradigmă, iar lucrurile trebuie duse la un alt nivel, nu doar în teorie, ci și în practică.

„Este mai ușor să vorbești despre digitalizare pe hârtie, să pui niște planuri pe niște coli, pentru că te obligă Comisia Europeană și zice că nu-ți dă bani dacă nu faci asta. Sunt multe strategii care pe hârtie sună minunat, dar care nu se implementează în acel fel niciodată. Ne lipsește un project management cap-coadă. Ne pricepem să scrie documentația, dar când ajungem la implementare acolo lipsesc lucrurile.

Concret ce ar trebui să facem și cum ar trebui să facem, asta nu mai este prevăzută și din păcate dacă nu se asigură cineva că proiectul este coordonat în mod corespunzător ca să se și implementeze lucrurile acelea, va rămâne un simplu document. Lipsește o viziune strategică la nivel național și niște echipe de specialiști, și inclusiv de project manageri, adică cineva care să stea cu ochii ocolo, să vadă cum sunt coordonale lucrurile.”

„Un sistem de inteligență artificială nu are capacitatea, în acest moment, să-i învețe pe copii cum să gândească critic”

Alexandra Cernian mărturisește că oamenii au nevoie și  trebuie să fie ajutați și încurajați să depășească această reticență în ceea ce privește mecanismele inteligenței artificiale și să se convingă că pot lucra cu ele în folosul lor.

Expertul în inovare digitală susține că rolul profesorului – dacă ne gândim strict la partea asta educațională – cu siguranță se va schimba și în România lui 2023, dascălul va trebui să-și facă din noile sisteme de inteligență artificială un aliat și nu un dușman.

„Pentru profesorii din România, pentru sistem, cred că va fi un șoc mare. De ce spun asta? Pentru că la noi sistemul se bazează foarte mult pe a transmite informațiile. Ei bine, exact bucata asta de rol a profesorului o să fie dată la o parte, pentru că vine internetul, vin toate sistemele digitale care pot furniza copiilor informație. Nu acolo mai este neapărat problema, ci ca noi să-i educăm pe copii să înțeleagă ce să facă cu acea informație, cum să o folosească, cum să o aplice. Să-i învățăm cum să învețe.

Rolul profesorului va fi și să-i pregătească pe elevi în acest sens, iar pentru asta trebuie, în primul rând, ei să-și schimbe mentalitatea. Un sistem de inteligență artificială nu are capacitatea în acest moment – și nici nu o va avea foarte curând – să-i învețe pe copii cum să gândească critic, cum să-și dezvolte abilități de rezolvare a problemelor. Poate să le furnizeze niște concepte și niște formule, elemente de teorie, dar copilul are nevoie să afle cum le pune într-un context mai larg ceea ce a aflat.

Și aici intervine rolul educatorilor, ca orice bucată de informație să o pună într-un context intelectual mai amplu și să-i ducă către rezolvarea unor probleme complexe. Este, până la urmă, o formă de creativitate. Se va pune în continuare accentul pe rolul profesorului, doar că el se va transforma puțin.”

„Este o încrâncenare a profesorilor cum să-i facem pe copii să nu copieze cu chat GPT”

Alexandra Cernian susține că dascălii ar trebui să înțeleagă că procesul de digitalizare este aici și va rămâne, la fel și inteligența artificială, inclusiv sistemele de tip chat GPT.

Expertul recunoaște că cea mai bună strategie a cadrelor didactice ar fi să le folosească în lucrul cu elevii într-un mod eficient, smart și cu mintea deschisă, fără idei preconcepute și să rămână tributari vechilor sisteme care nu-și mai găsesc aplicabilitatea în învățământul de astăzi.

„Nu să spună este interzis să le folosiți, pentru că nu se va întâmpla asta. Copiii știu despre ele, sunt curioși să vadă ce pot să facă și o să ajungă la o situație din asta cine este mai șmecher. Dar, dacă profesorul își deschide mintea și se gândește cum ar putea să se folosească sau cum să integreze sistemele în procesul educațional, probabil copiilor le va plăcea acest lucru. Este o  încrâncenare a profesorilor cum să-i facem pe copii să nu copieze cu chat GPT, dar hai să ne gândim să nu le mai dăm noi evaluări în care să poată să copieze după această aplicație”, conchide interlocutoarea Gândul.

CITIȚI ȘI:

Partea întunecată a ChatGPT: Noul motor de căutare de la Microsoft, bazat pe inteligență artificială, dă rateuri. Insultă utilizatorii, oferă informații false și are ”probleme existențiale”

OpenAI lansează o nouă versiune a ChatGPT: „La fel de bună ca OAMENII în multe contexte”

CHAT, CHAT, CHAT, cine a plagiat?