EXCLUSIV GÂNDUL FINANCIAR. Daniel Homorodean, CEO Arxia: Din perspectiva industriei IT se resimte lipsa transparenței privind calendarul strategiilor guvernamentale de digitalizare

Guvernul propune cheltuirea a aproximativ 2,4 miliarde de euro în următorii 10 ani pentru digitalizarea serviciilor publice, potrivit unui document de strategie adoptat joi,  3 iunie, de Executiv. Astfel, România va avea suficienți bani alocați pentru procesul de transformare digitală, dar problema fundamentală nu va fi cea financiară, ci capacitatea redusă a instituțiilor, de a defini proiectele, de a dezvolta strategiile și standardele necesare, de a urmări implementarea și de a evalua tehnic rezultatele, a declarat, pentru GÂNDUL FINANCIAR, Daniel Homorodean, vice-președinte Cluj IT Cluster și CEO Arxia.

Autoritățile se mai angajează, prin varianta finală a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR),  depus săptămâna trecută la Bruxelles, ca toate ministerele și agențiile guvernamentale să fie unite într-o singură rețea și o singură bază de date interoperabilă.

PNRR prevede alocarea a 500 de milioane de euro pentru un  cloud guvernamental

Pentru aceasta, se vor aloca 500 de milioane de euro pentru un  cloud guvernamental. 8,5 milioane de cetățeni ar urma să aibă acces la cartea electronică de identitate, proiect pentru care este alocată suma de 198 milioane de euro, iar pentru e-sănătate și telemedicină sunt alocate 400 milioane de euro. La acest capitol, al digitalizării administrației publice, România se află în prezent pe ultimul loc în UE.

EXTERNE Ciclonul CHIDO a lovit Mayotte, pe coasta Africii. Ce s-a întâmplat cu cei 9 români aflați pe insulă

13:30

EXTERNE Emoție. Haos. Solidaritate. Presa din Germania laudă EROISMUL salvatorilor, după atacul de la târg. Trei cuvinte SALVATOARE, scrise pe fața victimelor

13:27

Cifrele și graficele arată frumos pe hârtie, însă întreaga strategie de digitalizare a României seamănă mai degrabă cu un referat corect întocmit de un student conștiincios decât cu un plan concret, cu o etapizare și termene clare de implementare a diferitelor proiecte subsecvente.

Este vorba de strategia scoasă în dezbatere publică în octombrie 2020 de Guvernul PNL, condus de Ludovic Orban, document de 200 de pagini realizat de firma de consultanță Ernst & Young. România ar urma să atragă finanțare europeană, prin PNRR, pentru implementarea mai multor obiective-cheie ale acestei strategii.

Reprezentanții industriei IT din România spun că au resimțit acut lipsa dialogului cu autoritățile

Reprezentanții industriei IT din România spun că au resimțit acut lipsa dialogului cu autoritățile în perioada în care strategia de digitalizare a fost în consultare publică – atât în ce privește construcția de ansamblu a transformării digitale, cât și în ce privește o serie proiecte legislative  care au fost publicate în Monitorul Oficial fără o consultare prealabilă cu mediul de afaceri.

Din perspectiva industriei IT, resimt în primul rând lipsa transparenței privind calendarul pentru dezvoltarea strategiilor care pregătesc implementarea proiectelor din domeniul digitalizării. În lipsa acestui fundament, nu văd posibilitatea enunțării și definirii proiectelor de transformare digitală. Vorbim despre interoperabilitatea sistemelor, vorbim despre „principiul once-only” prin care cetățenii vor transmite informații o singură dată unei instituții, pentru a fi refolosită ulterior oricând e nevoie. În lipsa unui plan asumat, acestea sunt doar declarații de intenție din partea statului. Ne dorim, ca industrie IT, să participăm la definirea și realizarea acestui plan în toate fazele sale – Daniel Homorodean, vice-președinte Cluj IT Cluster și CEO Arxia.

Doar șase propuneri ale mediului de afaceri și societății civile luate în calcul în strategia de digitalizare a României

Acest lucru reiese, de altfel, inclusiv din documentul prezentat joi de premierul Florin Cîțu. După mai bine de șase luni de consultare publică, au fost consemnate doar șase propuneri.

„Acestea sunt prezentate în Registrul pentru consemnarea și analizarea propunerilor, opiniilor sau recomandărilor primite din partea societății civile, anexat propunerii de politică publică, ce conține atât informații despre recomandările preluate, cât și despre cele nepreluate, însoțite de o scurtă justificare”, se precizează în documentul prezentat joi de Guvern.

Oficialii guvernamentali care au conceput strategia admit, de altfel, faptul că aceasta este construită în termeni destul de aproximativi. „Având în vedere că implementarea politicii publice este strâns condiționată de fluxul și volumul de accesare a fondurilor europene necesare diverselor proiecte, programe dar și de conceptele tehnice, operaționale ale acestor proiecte și programe care urmează să fie definite”, se arată în document, , implementarea acțiunilor strategice cheie va face obiectul monitorizării și evaluării periodice și poate fi ajustată corespunzător”.

Reprezentanții industriei IT atrag atenția asupra pericolului de „birocratizare a digitalizării”

Asociaţia Patronala a Industriei de Software si Servicii (ANIS) a atras atenția, luna trecută, asupra pericolului de „birocratizare a digitalizării”. ANIS, care reprezintă interesele companiilor IT românești, a precizat este un susținător constant și ferm al accelerării procesului de digitalizare, însă consultarea mediului de afaceri și cu precădere a profesioniștilor din domeniul IT&C este un pas obligatoriu pentru a evita situații care pot îngreuna și birocratiza interacțiunile zilnice a mediului de afaceri cu angajații. În același timp, Mihai Matei, președintele ANIS, a precizat pentru GÂNDUL FINANCIAR că, cel puțin în ce privește Ordonanța de Urgență privind utilizarea semnăturilor electronice avansate sau calificate în domeniul relațiilor de muncă, mediul de afaceri nu a fost consultat.

Este necesar ca instituțiile centrale ale statului să comunice permanent, proactiv și pe înțelesul tuturor, în relația cu mediul privat, cu cetățenii, cu celelalte instituții. Trebuie să ajungem la această abordare și să o aplicăm. Deocamdată nu se întâmplă asta. Comunicarea, în forma existentă, este în general reactivă, în urma unor acțiuni ale statului, la care mediul privat reacționează. Normalitatea pe care ne-o dorim este să dialogăm și să conlucrăm permanent, inclusiv pentru a defini abordările și prioritățile, și pentru a asigura statului suportul și ajutorul din partea noastră încă din faza de planificare, a declarat și Daniel Homorodean pentru GÂNDUL FINANCIAR.

Un semnal important în sensul deschiderii dialogului între instituțiile publice și mediul privat a fost dat anul trecut de Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), prin înființarea Consiliul Național pentru Transformare Digitală (CNTD), care întrunește aproape 100 de experți de top din mediul privat, voluntari, selectați cu grijă, cu scopul de a sprijini definirea și dezvoltarea proiectelor Autorității, mai spune Homorodean. Însă, până acum, acest Consiliu a funcționat doar pe hârtie, spun reprezentanții industriei IT.

Într-un interviu acordat pentru GÂNDUL FINANCIAR, vice-președintele Cluj IT Cluster explică modul în care o comunicare mai coerentă a autorităților cu reprezentanții industriei IT ar putea eficientiza transformarea digitală a României.

GF: În ultimele zile, reprezentanții ANIS au semnalat „birocratizarea digitalizării” prin formularea unor acte normative emise de Guvern. Cum estimați că funcționează comunicarea autorităților cu mediul privat în domeniul digitalizării? 

Este necesar ca instituțiile centrale ale statului să comunice permanent, proactiv și pe înțelesul tuturor, în relația cu mediul privat, cu cetățenii, cu celelalte instituții. Trebuie să ajungem la această abordare și să o aplicăm. Deocamdată nu se întâmplă asta. Comunicarea, în forma existentă, este în general reactivă, în urma unor acțiuni ale statului, la care mediul privat reacționează. Normalitatea pe care ne-o dorim este să dialogăm și să conlucrăm permanent, inclusiv pentru a defini abordările și prioritățile, și pentru a asigura statului suportul și ajutorul din partea noastră încă din faza de planificare.

Trebuie să ajungem la maturitatea înțelegerii că dezvoltarea țării este interesul principal al ambelor parti și că mediul privat chiar dorește și poate să ajute, că nu urmărește doar profit rapid și nu este evazionist prin definiție.

Din neîncredere decurge și nevoia resimțită de mulți funcționari publici pentru suprareglementare, adică adăugarea de reguli suplimentare restrictive în mod excesiv, cum s-a întâmplat cu OUG-ul privind utilizarea semnăturilor în relațiile de muncă. Prin prevederile formei actuale a actului se anulează orice avantaj dat de forma electronică a interacțiunii dintre angajator și angajat, astfel încât rămâne preferabilă abordarea birocratică implicând semnătura olografă și plimbatul contractele prin poștă. Sunt semnale că se va reveni asupra acestei prevederi, pentru o relaxare la un nivel rezonabil, dar acest caz este emblema unui sindrom, care se regăsește în multe alte domenii: reglementările în achizițiile publice, cele fiscale, și altele.

GF: Companiile vor fi obligate să cumpere certificate digitale calificate pentru a interacționa cu ANAF.  O măsură bună, doar că deadline-ul este foarte scurt: 3 luni de la intrarea în vigoare a actului normativ. Vorbim de peste un milion de companii, 600.000 de PFA-uri și persoane cu profesii liberale. Proiectul este acum în dezbatere publică. Ce sugestii/ propuneri vin/ ar putea veni din partea mediului de afaceri? 

Putem vorbi de un alt exemplu de comunicare deficitară din partea statului, dar și de lipsa dialogului privind realizarea unor obiective strategice.

„La nivel național ne lipsește un cadru de comunicare în forma electronică între stat și companii sau cetățeni. Dacă statul dorește să comunice cu o companie, nu o poate face decât trimițând o scrisoare la adresa sediului social sau a domiciliului declarat. ANAF a pionierat un astfel de cadru de dialog în forma exclusiv electronică, strict în domeniul fiscal, prin Spațiul Privat Virtual. Alte state sunt mult mai avansate, cu echivalentul „SPV” folosit în orice corespondență dintre cetățean și instituții, într-o formă securizată. „SPV” este o inițiativă bună în această direcție” – Daniel Homorodean, vicepreședinte Cluj IT Cluster

În Europa, instituțiile statului depun eforturi pentru a se poziționa ca și partener al cetățeanului și al companiilor. Această atitudine ar trebui urmată și de instituțiile noastre. Urmând deja o tradiție, ANAF impune contribuabilului un cost și un efort suplimentar pentru privilegiul de a putea fi taxat. În esență, prin obligația impusă de a obține de la un furnizor privat un certificat de semnătură digitală calificată pentru a se putea înregistra în „SPV”, statul ne solicită să oferim noi proba propriei identități, operațiune pe care și-ar fi putut-o asuma prin infrastructura și personalul existent.

Totuși, partea bună a acestei acțiuni este că accelerează adopția semnăturilor electronice în mediul privat. Acest pas va fi oricum obligatoriu, pe măsură ce se dezvoltă sistemele care ne permit să comunicăm electronic cu statul. Dacă nu ar fi fost acum, ar fi fost oricum în curând. – Daniel Homorodean, vicepreședinte Cluj IT Cluster

Un alt potențial efect pozitiv ar fi creșterea semnificativă a pieței naționale a semnăturilor electronice, ceea ce ar încuraja alți furnizori de astfel de servicii să apară în piață și să ducă la o scădere semnificativă a costurilor, care acum sunt încă ridicate. Termenul calendaristic pentru conformare este strâns și mă aștept că va fi totuși prelungit.

GF. Cum apreciați că este gândită strategia de comunicare a proceselor de digitalizare dinspre autorități către mediul de afaceri și către public? 

Trăim într-o epocă de evoluție accelerată, în care toți suntem nevoiți să ne adaptăm continuu. Statul, prin însăși definiția rolului său, trebuie să fie un suport activ și implicat pentru a ne asigura confortul, siguranța și șansa să evoluăm cu costuri și eforturi minime. Transformarea digitală are șansa să ne aducă o viață mai bună și un acces mai ușor la oportunități.

Din păcate, statul însuși pare a fi depășit de aceasta evoluție, fiind mereu în situația de a reacționa impulsiv la presiuni, precum expectanțele populației sau cerințele Comisiei Europene, și la incidente, precum pandemia. Până vom deveni un stat proactiv, vizionar, care își planifică planurile pe termen mediu și lung, mai avem mult de muncit. O comunicare mai bună este un bun prim pas.

Trebuie să înțelegem că într-o țară care se dorește dezvoltată, instituțiile statului și mediul privat trebuie să lucreze împreună pentru a dezvolta viziunea pentru viitor, și pentru a o pune în practică, și pentru a-i ajuta pe toți membrii ecosistemului să se integreze și să beneficieze de progres- Daniel Homorodean, vicepreședinte Cluj IT Cluster

Nu ar trebui să mai așteptăm ca statul să fie singurul gestionar și răspunzător al activităților de conștientizare, educare și sprijin, dar în același timp ar trebui să vedem că statul își asumă să împărtășească în mod deschis aceasta responsabilitate cu mediul privat. În țară, se dezvoltă inițiative private asociative, precum cea în care sunt implicat personal, Digital Innovation Hub for Society care își asumă educarea și suportul societății în acest proces de transformare continuă.

4. Cum funcționează în acest moment parteneriatul dintre mediul public și cel privat IT&C? Și în ce proiecte punctuale? Cum ar putea fi optimizate aceste parteneriate?

Un parteneriat funcțional presupune în primul rand ca părțile să îl poată defini, să și-l asume. Sunt încă voci care consideră dialogul între instituții și companii că fiind periculos, ca potențial generator de conflict de interese. Din păcate, sunt multe companii care gândesc pe termen scurt, doar la profitul imediat, și ajută la perpetuarea acestei percepții.

În construcția oricărui parteneriat, trecem succesiv prin fazele următoare: de conversație „când arde”, de dialog consecvent, de suport reciproc și respectiv de planificare și construcție comună. Noi ne dorim să atingem ultimul nivel, însă suntem doar la primul. Există oaze de speranță, la nivelul administrației locale și regionale, cum se întâmplă de exemplu la Cluj, sau în relație cu anumite instituții centrale, pentru care asociații precum Clusterul Cluj IT au realizat acțiuni de training tehnic, cu titlu gratuit. –

Un semnal important în sensul deschiderii dialogului a fost dat anul trecut de Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), prin înființarea Consiliul Național pentru Transformare Digitală (CNTD), care întrunește aproape 100 de experți de top din mediul privat, voluntari, selectați cu grijă, cu scopul de a sprijini definirea și dezvoltarea proiectelor Autorității. Deocamdată așteptăm încă activarea acestui organism, la un an de la primul anunț al acestei intenții. – Daniel Homorodean, vicepreședinte Cluj IT Cluster

Înțelegem cu toții necesitatea transformării digitale și România va avea suficienți bani alocați pentru acest proces. Problema fundamentală nu va fi cea financiară, ci capacitatea redusă a instituțiilor, la toate nivelele, de a defini proiectele, de a dezvolta strategiile și standardele necesare, de a specifica și urmări implementarea și de a evalua tehnic rezultatele. Nu putem avansa fără că industria privată să sprijine direct toate aceste faze, într-un mod organizat, transparent și competitiv.

Parteneriatul public-privat pentru dezvoltarea și întreținerea sistemelor naționale nu este înțeles încă de guvern că o posibilă opțiune, desi Ghișeul.ro este permanent prezentat că un exemplu de succes. În alte țări, o asemenea abordare este încurajată, cu rezultate extraordinare. Un astfel de parteneriat pe scară largă între industrie și guvern are loc în Estonia, campionul mondial al digitalizării sistemelor publice. Această colaborare a avansat până la dezvoltarea unui program comun prin care guvernul estonian și industria IT asigură asistență tehnică și servicii de implementare, în mod comercial, către guvernele statelor în curs de dezvoltare, replicând componente ale sistemului IT național estionan.

5.  Marea problemă în ce privește digitalizarea este standardizarea și integrarea diferitelor soluții și aplicații într-o arhitectură unică, cu componente interconectate. Ne puteți vorbi despre colaborarea punctuală cu autoritățile din România pentru diferite proiecte de digitalizare?

În cazul României, știm teoretic care sunt pașii pentru a realiza interoperabilitatea dar ne lipsește planul, definirea concretă a etapelor și proiectelor, precum și asumarea unui calendar. Nu avem încă o strategie asumată în domeniu, un „cadru național de interoperabilitate” așa cum au celelalte țări europene.

Elementele esențiale ale interoperabilității, care sunt definirea modelelor proceselor instituționale și definirea unei structuri unice standardizate a datelor guvernamentale (o ontologie a datelor naționale), au rămas până acum la nivelul unor recomandări rezultate din analize preliminare. Sunt foarte îngrijorat că sub presiunea publică și politică s-ar putea încerca implementări tehnice fără că aceste fundamente să fi fost construite. Ar însemna doar bani pierduți și întârzieri semnificative în atingerea rezultatului pe care ni-l dorim toți.

Dacă pornim de la strategie și standardizare, ne asigurăm că sistemele vor fi dezvoltate implicit interoperabile și că o aplicație implementată într-o primărie, de exemplu, poate fi folosită exact la fel în toate primăriile. Economiile realizate de către stat ar fi uriașe, doar prin posibilitatea de a folosi aceleași aplicații, în loc să le reinventeze în fiecare instituție.
Asta a fost și miza Rwandei, o țară care nu avea bani pentru a dezvolta și întreține sute de portaluri web ale instituțiilor. Dintr-un foc, standardizând tehnologia, cu ajutorul nostru, și dezvoltând mecanisme de personalizare a interfeței grafice, a structurii și a conținutului, a pus pe internet și în relație directă cu cetățeanul tot sistemul public național, de la un minister până la orice primărie, la un cost infim comparativ cu alternativa, totul găzduit într-un centru de date central, cu securitatea asigurată și performanță monitorizată.

Sper că proiectele de strategie și standardizare să fie asumate de către statul român și demarate, că bază de plecare înainte de dezvoltarea aplicațiilor, și mi-am exprimat mereu dorința și disponibilitatea de implicare, așa cum sunt convins că o vor face mulți alți oameni din industria IT.

Autor

Gilda Popa

Gilda Popa este licențiată în Drept și a urmat un master de psihologie organizațională la Facultatea de Psihologie - Universitatea București. A intrat în presă accidental, după ce a câștigat ... vezi toate articolele