Prima pagină » Economic » Digitalia » EXCLUSIV GÂNDUL FINANCIAR. Mariana Ungureanu, fondator Think Tank 360 despre proiectul educațional Data Science Hub: Pregătim elevii de astăzi pentru piața muncii de mâine

EXCLUSIV GÂNDUL FINANCIAR. Mariana Ungureanu, fondator Think Tank 360 despre proiectul educațional Data Science Hub: Pregătim elevii de astăzi pentru piața muncii de mâine

EXCLUSIV GÂNDUL FINANCIAR. Mariana Ungureanu, fondator Think Tank 360 despre proiectul educațional Data Science Hub: Pregătim elevii de astăzi pentru piața muncii de mâine

România are, începând cu 2021, o Strategie Națională de Digitalizare a Educației, iar Think Tank 360 își propune să devină un partener strategic în acest proiect, spune Mariana Ungureanu, fondator al ONG-ului. Ea a detaliat în exclusivitate pentru GÂNDUL FINANCIAR cum va funcționa primul Data Science Hub din România, un centru dedicat ştiinţei datelor, care va oferi programe educaționale elevilor și studenților.

Digitalizare, machine learning, bază algoritmică și scheme logice, gândire critică, vizualizarea datelor și graphic design, psihologie, robotică, inteligență artificială, limbaje de programare, statistică, probabilități, blockchain data science. Aceste cuvinte ar trebui să intre în vocabularul curent al elevilor și studenților care se pregătesc pentru o piață a muncii a viitorului care se formează și crește începând de azi.

Mariana Ungureanu, fondator al ONG-ului Think Tank 360, vorbește despre modul în care a concentrat în jurul proiectului său facultățile cu profil tehnic de la unele dintre cele mai prestigioase universități din țară, specialiști în economie, jurisprudență, data science, statistică, matematică, informatică, cercetători științifici, blockchain și AI, colaboratori universitari din România și din afara țării, colaboratori din cadrul altor ONG-uri (locale și internaționale). Obiectivul cheie este acela de a dezvolta un nou model de educație digitală, cu o curriculă tech-friendly și inteligent construită, pentru a crește la nivel național o pepinieră de tineri „non-tehnofobi” care să se orienteze către un domeniu IT&C sau STEM. Sau nu. Însă toate aceste competențe sunt vitale pentru supraviețuirea în economia viitorului. „Secolul XXI va fi digital, sau nu va fi deloc”, ar fi spus Malraux, dacă ar mai fi trăit câțiva ani în plus.

Digitalizarea şi robotizarea vor aduce peste un milion de locuri noi de muncă în România

Digitalizarea şi robotizarea vor aduce peste un milion de locuri noi de muncă în România în
următorii 10 ani, arată specialiștii de la Factory 4.0 & Frames citați de specialiștii din Ministerul Educației în Strategia de Digitalizare a Educației 2021-2027 SMART-Edu. 

„2030 va aduce, în România, peste 1 milion de locuri de muncă în zona digitală, fie că vorbim de cei care lucrează în domeniile tehnice, asociate dezvoltării de aplicații, suport și dezvoltare de tehnologie, fie că vorbim de servicii & suport dedicate populației și firmelor (inclusiv zona de administrație publică) sau de zona creativă,  acolo unde creația umană, fie că este vorba de inventică, cultură, activități sportive etc. va fi mai susținută și valorificată ca oricând. Sunt locuri de muncă noi și joburi transformate ca urmare a implementării digitalizării, atât în mediul privat cât și în sectorul public” – Strategia de Digitalizare a Educației 2021-2027 SMART-Edu. 

Specialiștii citați de reprezentanții Ministerului Educației subliniază, însă, și necesitatea reformării școlii românești, amintind că în 2018, la testele PISA, România a fost singura ţară din UE care a susţinut testele pentru elevii de 15 ani pe hârtie, cu pixul.

„Marea provocare pentru angajatori, guverne şi populaţie este că multe dintre locurile de muncă viitoare nu au fost încă definite, unele nici măcar nu au fost inventate. Singura certitudine este că lucrătorii de mâine vor trebui să aibă abilităţi tehnice şi competenţe digitale, completate de o flexibilitate în gândire, pricepere în rezolvarea problemelor”, menționează Factory 4.0 & Frames în analiza citată.

În acest moment, educația ITC, România are o situație paradoxală: suntem în topul european în segmentul specialiștilor de top, extrem de bine pregătiți, și pe ultimele locuri în ce privește competențele digitale de bază ale populației în general și elevilor în particular. Mariana Ungureanu a explicat, într-un interviu acordat GÂNDUL FINANCIAR, cum va acționa Think tank 360° ca să reducă aceste decalaje și să crească șansele de acces la joburile viitorului pentru cât mai mulți tineri români.

În viitor, numărul de specialiști va fi dictat de piața muncii și de evoluția domeniului. Dacă vom reuși să contribuim la crearea unui „pool” de specialiști în România, va fi antrenat un efect de bulgăre de zăpadă, pentru că se va crea teren favorabil pentru și mai multe joburi în domeniu. Prin urmare, noi estimăm că nevoia de specialiști pentru data science și locurile de muncă aferente în domeniu vor fi direct proporționale cu modul în care formarea acestui tip de expertiză va fi posibilă în România. – Mariana Ungureanu, fondator Think tank 360.

GÂNDUL FINANCIAR. Care este misiunea Think Tank 360 şi cum a luat naştere acest proiect?

Think tank 360°, înființat anul trecut, este primul ONG din România cu o viziune holistică asupra educației, cercetării și dezvoltării, inovației și digitalizării. Conceptul este axat pe dezvoltarea la nivel național, dedicată implementării acțiunilor cu accent pe creșterea socială, educațională și economică prin folosirea tehnologiilor inovatoare. Aducem la aceeași masă jucători din domeniul guvernamental, non-guvernamental, din mediul academic și cel privat, dând oportunitatea fiecăruia să se implice mai mult. Evenimentul nostru Woman in data Science (WiDS), un eveniment dedicat exclusiv femeilor din Data Science, a fost primul pas către acest obiectiv.

GÂNDUL FINANCIAR: Ce specialiști-cheie sunt implicați în acest moment în proiect?

Avem o echipă diversă cu specialiști din următoarele domenii: academic, economie, jurisprudență, data science, statistică, matematică, informatică, cercetători științifici, blockchain și AI, colaboratori universitari din România și din afara țării, colaboratori din cadrul altor ONG-uri (locale și internaționale). Este o echipă în continuă creștere – unde aducem în cadrul echipei experți smart cities (România, Polonia și UK), robotică, analytics, Robotic Process Automation (RPA). Echipa evoluează odată cu asociația și cu activitatea noastră în industriile în care activăm sau plănuim să activăm.

Primul Data Science Hub din România îi pregătește pe elevi și pe studenți pentru piața muncii în era digitală

GÂNDUL FINANCIAR: Ați anunțat recent planul de a deschide un centru dedicat ştiinţei datelor – Data Science Hub – în România, care va include programe educaţionale pentru elevi şi studenţi. Cum veți aborda educația ITC î

Think Tank-ul  360 deschide primul Data Science Hub din România, în cadrul căruia îi pregătește pe elevi și pe studenți pentru o piață a muncii dinamică si imprevizibilă. Folosind conceptul de predare conectată, prezentăm cunoștințele în manieră modulară, cu scopul de a dezvolta gândirea analitică: module de cercetare, studii de caz, discuție liberă ulterioară. Scopul este să ne adaptăm nevoilor elevului, să îl facem să se simtă integrat, parte a unui grup, și să interacționeze cu elevi din afara cercului său social.

GÂNDUL FINANCIAR: Care va fi programa cursurilor/ masterelor de Data Science?

Propunem o curriculă tech-friendly prin module de statistică și probabilități, hardware și circuite (o fizică mai distractivă), machine learning, bază algoritmică și scheme logice, gândire critică, vizualizarea datelor și graphic design, psihologie, robotică, inteligență artificială și limbaje de programare. Prin eliminarea barierelor mentale care i-ar putea bloca, dorim să creștem la nivel național o pepinieră de tineri non-tehnofobi care să se orienteze către un domeniu IT&C sau STEM.

Mariana Ungureanu: Vom organiza internship-uri, în cadrul cărora membrii hubului nostru să facă practică

Pentru tinerii cu abilități avansate, hub-ul oferă cursuri tech pe domenii de nișă (blockchain, inteligență artificială, data science), în acord cu nevoile actuale ale pieței muncii în IT&C. Suntem un centru de cercetare privat, care își propune să funcționeze ca un nod strategic între administrație, cercetare, zona academică și sectorul privat. Prin colaborarea cu mediul privat, vom facilita și vom crea posibilitatea pentru internship-uri, unde membrii hubului nostru să aibă oportunitatea să facă practică, astfel încât gradul lor de angajabilitate să fie direct corelat cu experiența și educația lor.

GÂNDUL FINANCIAR: Care sunt universitățile cu care ați inițiat parteneriate în acest sens?  

Am inițiat parteneriate cu mai multe universități din România printre care amintim: Academia de Studii Economice, Universitatea Româno-Americană, Universitatea Babeș Bolyai, Universitatea Tehnică Alexandru Ioan Cuza Iași. Suntem în continuă creștere pe zona de parteneriate academice din țară. Fiecare universitate își personalizează programa cursurilor/masterelor de Data Science; însă printre ele amintim următoarele: Database integration with cloud environment, Big data management, Data analysis software, Information systems for business intelligence, Machine Learning Techniques, Big Data Analytics.

Noi vrem să investim în educația digitală și să pregătim elevii de astăzi pentru piața muncii de mâine. Nu există niciun sector care nu va fi impactat de noile tehnologii. Trăim într-o eră a digitalizării, în care tehnologia este mai prezentă ca niciodată în viețile noastre, iar noi, cei de la 360, vrem să grăbim și să ajutăm cu procesul de învățare și de educare a românilor. Noi nu vrem ca toți tinerii să devină programatori, dar sigur vrem ca toți să înțeleagă ce sunt noile tehnologii și cum funcționează.

România are un deficit anual ridicat de specialiști ITC în România de aproximativ 1.500 de poziții neocupate

GÂNDUL FINANCIAR: De câți specialiști în acest domeniu estimați că are nevoie România în următorii ani?

Există studii care evidențiază un deficit anual ridicat de specialiști ITC în România – aproximativ 1.500 de poziții neocupate, în ciuda unui număr crescut de specialiști IT în România, care este a șasea țară din lume ca număr de specialiști certificați în IT, înaintea unor țări ca Marea Britanie, Germania și Canada.
Dar nu numărul în valoare absolută este important, și nici măcar pe deficit nu aș insista – ci pe capacitatea pieței din acest domeniu să absoarbă forță de muncă și să solicite mai mult. Tocmai pentru că în România avem un număr important de specialiști, domeniul se dezvoltă și are nevoie de și mai mult. De altfel, conform datelor Eurostat, România raportează cele mai mari dificultati din UE în ocuparea locurilor vacante cu specialist IT&C. Aceeași argumentare este valabilă și pentru nișa IT&C numită Data Science.

360 își propune să contribuie pe această dimensiune cu Data Science Hub , care va include programe educaționale pentru elevi și studenți, care să ducă la acțiuni specifice de incluziune a femeilor în tehnologie și care implicit va avea ca efect digitalizarea accelerată a României. Vrem să ajutăm studenții să își găsească un loc de muncă după absolvire, să modernizăm programa educațională la nivel național prin includerea unor cursuri orientate către tehnologie, precum și prin introducerea educației digitale în școli.

România s-a alăturat recent evenimentului internațional „Women in Data Science” (WiDS). Există statistici interesante ale Eurostat care ne plasează pe primele locuri in ce privește femeile cu studii in IT&C. Cum intenționați să încurajați creșterea ponderii femeilor în acest sector?

Această discuție trebuie să înceapă cu educația în România. O primă măsură este analiza relevantă pe ciclurile de învățământ pentru identificarea momentului în care fetele decid ce carieră vor să urmeze și încurajarea celor care își doresc o carieră în IT.

România „beneficiază” de moștenirea comunismului, care, promovând egalitatea de gen, a încurajat femeile să lucreze pe poziții „tradițional masculine”

În prezent, majoritatea fetelor din România sunt sfătuite să se îndrepte către domenii umaniste. Astfel, dintr-un bazin redus de absolvente ale profilului de matematică – informatică, sunt mai puține candidate pentru facultățile de calculatoare, implicit mai puține specialiste IT&C. – Mariana Ungureanu, fondator Think tank 360.

Dar, cu toate acestea trebuie să avem în vedere faptul că România „beneficiază” din acest punct de vedere de moștenirea comunismului, care, promovând egalitatea de gen, a încurajat femeile să își asume și roluri „tradițional masculine”. Domeniul tehnologic s-a dezvoltat în România la momentul oportun, deoarece contextul social a fost de așa natură încât fetele cu înclinații spre IT&C nu s-au simțit inferioare băieților. Astfel se explică procentul mare, comparativ cu Europa, al specialistelor din domeniu.

Însă aici intervine datoria autorităților și a mediului academic să amelioreze continuu condițiile care conduc la procente comparabile între femei și bărbați în industria IT&C.
Desigur, trebuie să avem în vedere și susținerea femeilor, astfel încât să poată îmbina viața profesională cu cea personală. De exemplu, putem vorbi despre programe dedicate lor în perioada în care au copii mici. Domeniul evoluează accelerat, iar un an de pauză poate genera decalaje greu de recuperat. Putem vorbi despre eliminarea diferențelor de gen în recrutare, salarizare, precum și de încurajarea performanței prin urmarea studiilor masterale și doctorale. Acestea sunt doar câteva exemple de posibile viitoare politici.

Anul 2021 este decisiv pentru definirea cadrului juridic al digitalizării Europei

GÂNDUL FINANCIAR: Care sunt tendinţele actuale ale UE în ceea ce priveşte reglementarea inteligenţei artificiale, și cum remodelează „digitalizarea” din ce în ce mai accelerată a vieții cotidiene drepturile omului?

Suntem în anul decisiv pentru definirea cadrului juridic al digitalizării Europei. Se află în desfăşurare consultările publice pentru cele două strategii prezentate, la 19 februarie, de Comisia Europeană, privind inteligenţa artificială, respectiv datele. După închiderea acestei etape la 19 mai, Comisia urmează să propună Actul privind serviciile digitale, Planul de acțiune pentru democrația europeană şi revizuirea Regulamentului e-IDAS referitor la identificarea pentru tranzacțiile electronice. – Mariana Ungureanu, fondator Think tank 360.

E relevant faptul că acest regulament datează din 2014, iar Directiva privind comerțul electronic din anul 2000. Aşadar, avem de-a face fie cu o legislaţie perimată, fie cu un vid legislativ, determinat de avansul accelerat al noilor tehnologii. De aceea, am votat, în ultimele luni, în Parlamentul European, o serie de rapoarte consacrate serviciilor digitale și inteligenței artificiale, menite să impulsioneze şi să creioneze cadrul de reglementare de care au nevoie economia şi societatea pe care ne obişnuisem să le numim „ale viitorului”. Iată că digitalizarea este parte esenţială a prezentului şi cadrul juridic al UE trebuie adaptat la această realitate aflată într-o dezvoltare accelerată.

Decisiv va fi modul în care vom şti, în UE, să stimulăm economia bazată pe noile tehnologii, pentru a recupera decalajul faţă de SUA şi China, reuşind, totodată, să garantăm dreptul la viaţă privată şi la protecţia datelor personale, să folosim inteligenţa artificială pentru a combate dezinformarea şi să stopăm riscul distorsionării dezbaterii democratice şi al persecuţiilor politice bazate pe monitorizarea online. Depinde de noi ca digitalizarea să ofere siguranţă cetăţenilor, nu să-i expună abuzurilor, fraudelor şi manipulării. E important să găsim echilibrul între valorificarea oportunităţilor tehnologice şi protejarea în faţa exceselor şi derapajelor.

Este un efort de reglementare care trebuie să însoţească un plan de investiţii mult mai ambiţios decât până acum. Media ultimilor ani arată un volum de investiţii europene în cercetare şi inovare la jumătate faţă de Asia şi la un sfert faţă de America de Nord.

Comisia Europeană propune, în Strategia privind inteligenţa artificială, atragerea a peste 20 de miliarde de euro în următorul deceniu, în acest sector, în UE. Pare un obiectiv ambiţios. Dacă ne uităm în jur, vedem că nu e pe măsura competiţiei globale. Iar UE are potenţialul tehnologic de a deveni lider în economia datelor, odată cu capacitatea de a face pionierat în materie de reglementare – Mariana Ungureanu, fondator Think tank 360.

Cu peste 15 ani de experiență în marketing și comunicare, Mariana Ungureanu aparține acum unei echipe de management dintr-o companie multinațională de IT și în timpul liber conduce diverse proiecte pentru a susține tinerii profesioniști cu potențial de lider din România, dezvolta diverse programe academice si aduce în prim plan importanța cercetării științifice în Romania. Este implicată activ în inițiative locale, reunind și influențând familii urbane într-un efort comun de a dezvolta un plan de acțiune pentru integrarea orfanilor în comunitate.

Gilda Popa este licențiată în Drept și a urmat un master de psihologie organizațională la Facultatea de Psihologie - Universitatea București. A intrat în presă accidental, după ce a câștigat ... vezi toate articolele