PROGRAM DE GUVERNARE / SERVICII ELECTRONICE PUBLICE. Digitalizarea ar aduce o contribuție de 42 de miliarde € la PIB, până în 2025/ „Digital first” în interacțiunea cu administrația publică

La momentul declanșării pandemiei de Covid-19, România se situa pe locul 26 din cele 28 de state membre ale UE în cadrul Indicelui Economiei și Societății Digitale (DESI) pentru 2020. Din noiembrie 2019, procesul de digitalizare a devenit una dintre principalele priorități ale Guvernului. Cu toate acestea, serviciile electronice publice în România sunt încă  la nivelul unei dezvoltări precare, se arată în Programul de Guvernare 2021-2024. Pentru România, potențialele beneficii economice ale digitalizării ar aduce o contribuție de 42 de miliarde de Euro la PIB, până în anul 2025.

Programul de Guvernare 2021-2024 prevede soluțiile și etapizarea procesului de tranziție a României către o economie digitală, mizând pe principiul „digital first” și pe crearea unor „autostrăzi informatice” între toate instituțiile statului.

Administrația publică va avea rolul de motor al cererii de tehnologii digitale

Administrația publică va avea rolul de motor al cererii de tehnologii digitale, promovând
încrederea în utilizarea noilor tehnologii (de exemplu, AI și Big Data), se mai arată în Programul de Guvernare.

Cauzele care stau la baza dezvoltării precare a serviciilor publice electronice în România, identificate în Programul de Guvernare sunt:

• lipsa unei arhitecturi IT eficiente și eficace,
• lipsa sistemelor informatice necesare instituțiilor publice centrale pentru operaționalizarea serviciilor publice electronice;
• insuficiența specialiștilor în e-guvernare și a resurselor umane în departamentele IT ale instituțiilor și autorităților publice și, corelat, a competențelor necesare
•  lipsa unui cadru legislativ și procedural unitar și eficace pentru susținerea serviciilor
  publice electronice.

Începând cu luna noiembrie 2019, procesul de digitalizare a devenit una dintre principalele priorități, reflectată prin înființarea unei autorități centrale, Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), cu obiectivul principal de coordonare a procesului de transformare digitală a economiei și societății românești.

Platforme IT cheie din Romania care deservesc direct cetățenii și companiile

Platforme IT cheie din Romania care deservesc direct cetățenii și companiile, alături de altele cu  specific mai degrabă sectorial, sunt:
▪ Sistemul Național de Achiziții Publice;
▪ Sistemul Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară pentru emiterea
extraselor de carte funciară;
▪ Portalul instanțelor de judecată;
▪ Registrul Comerțului online (portal ONRC);
▪ Sistemul informatic al Ministerului Finanțelor Publice și al Agenției Naționale de Administrare Fiscală

Platforme IT relevante cu rol orizontal, național cu rol de consolidare a eguvernării, care însă nu au fost suficient dezvoltate, populate, exploatate și promovate înainte de pandemie, dar care au fost exponențial eficientizate prin suportul ADR în cursul anului 2020:

• Sistemul electronic național,
• Sistemul național electronic de plată online a taxelor și impozitelor (Ghiseul.ro)
• Punctul de contact unic electronic

Aproape o cincime dintre români nu au utilizat niciodată internetul și mai puțin de o treime au competențe digitale cel puțin elementare

Chiar dacă România înregistra la nivelul anului 2019 cele mai bune rezultate în dimensiunea
Conectivitate, datorită utilizării ridicate a benzii largi de foarte mare viteză și disponibilității
ample a rețelelor de foarte mare capacitate fixe, în special în zonele urbane, digitalizarea
economiei a rămas în urmă.

Analiza europeană de la nivelul anului 2019 arăta că aproape o cincime dintre români nu au utilizat niciodată internetul și mai puțin de o treime au competențe digitale cel puțin elementare – Programul de Guvernare 2021-2024.

Viziunea pe termen mediu privind transformarea digitală a României din Programul de Guvernare 2021-2024

Pe termen lung, impactul strategic va conduce la o sinergie între elementele-cheie care definesc ecosistemul digital al României, iar obiectivul strategic este de a crea un context propice inovației, dezvoltarea competențelor cheie și a valorii adăugate prin instrumente și tehnologii digitale, se arată în Programul de Guvernare.

Un alt obiectiv strategic este acela de a face din mecanismul specific producție – adopție de inovații și tehnologii o practică relevantă și curentă în România.

”Ne propunem ca în demersul strategic să acordăm o atenție sporită valorificării potențialului de digitalizare al companiilor și instituțiilor din România și creșterea adopției instrumentelor digitale (…) Va fi asigurată creșterea capacității României de a dezvolta și integra inovații și tehnologii digitale în vederea digitalizării unor domenii și sectoare diverse pentru atingerea unor indicatori DESI mai performanți în ierarhia europeană,  creșterea vizibilității la nivel global a României” – Programul de Guvernare.

Creșterea extrem de rapidă a economiei digitale se poate face acționând simultan și coordonat pe patru axe strategice, care ne asigură un ecosistem digital:
▪ Administrație publică digitală – tranziția rapidă, printr-un proces de transformare digitală a administrației publice din România, de la statutul neconsolidat încă de eGovernment, la cel de smart government.

▪ Economie digitală – Transformarea digitală a economiei românești, cu un accent pe IMM-uri, care reprezintă 99% din companiile românești
▪ Educație digitală – digitalizarea procesului educațional prin includerea la nivel transversal
a tehnologiei în toate procesele educaționale, dar mai ales prin implementarea unor politici
de dobândire/creștere/îmbunătățire a competențelor digitale la nivelul întregii societăți
românești
▪ Societate digitală
Aceste axe strategice pot fi puse în valoare prin:
▪ Infrastructură digitală (nivelul 1);
▪ Instrumente digitale hardware și software (nivelul 2);
▪ Competențe și abilități digitale (nivelul 3);
▪ Ecosisteme digitale (nivelul 4 – companii, instituții, cetățeni etc);
▪ Noi domenii strategice de dezvoltare ca efect al digitalizării economiei, administrației,
societății și educației.

Digitalizarea administrației publice – unul dintre obiectivele centrale ale Guvernului

În acest domeniu provocarea majoră pe care și-o asumă guvernul, este depășirea în următorii 4 ani a mai multor etape ale transformării digitale a guvernării și administrației publice, astfel încât să acționeze pe baza principiilor de guvernare inteligentă (Smart Government), caracterizată de administrație bazată pe date (data-centric) și care să poată utiliza instrumente de analiză și predicție precum inteligența artificială.

•  Noi servicii de guvernare electronică pornind de la nevoile reale ale cetățenilor
  români de pretutindeni, construiteîn jurul și pentru utilizatorul obișnuit, adaptate contextului, accesibile tuturor și inclusive, care asigură protecția datelor personale și a vieții private.
• Reducerea la minimum a numărului de documente necesare oricărui mecanism tranzacțional, favorizarea și încurajarea folosirii versiunii digitale a documentelor de orice tip.
• Transformarea Punctului de Contact Unic Electronic (PCUE) în interfața reală de comunicare dintre cetățean și statul român. Orice document depus în PCUE va avea valoare legală și va intra pe circuitul documentelor legale pentru toate instituțiile
• Simplificarea și regândirea interfețelor pentru utilizatori (UX, „digital by design”) astfel încât să fie intuitive și ușor de înțeles de către cetățeni.
• “Digital first” este principiul după care administrațiile publice de la toate nivelurile vor fi
  obligate să-și proiecteze politicile și strategiile.
• O abordare unitară la nivel național privind reutilizarea datelor publice va guverna modul de lucru și interacțiunea în interiorul administratiei publice dar și al sistemului public cu cel privat.

Digitalizarea administrației publice se va baza pe asigurarea celor patru piloni esențiali, cu rol
strategic, ai arhitecturi digitale funcționale a administrației publice, care creează cadrul pentru
dezvoltarea de servicii electronice în mod descentralizat la nivelul oricărei instituții. Aceste patru măsuri, pe care alte țări le-au implementat cu ani in urma, identificarea electronică, interoperabilitatea, platforma unică de acces la serviciile publice online și infrastructura de tip cloud.

Arhitecturii IT guvernamentală: implementarea principiului once only

Implementarea principiului once only și a arhitecturii de interoperabilitate bazată pe un
management de API-uri puse la dispoziție de toate instituțiile publice care dețin registre de date naționale, potrivit Programului de Guvernare.

„Se va generaliza și se va utiliza în masă semnătura electronică a funcționarilor din administrația publică, astfel încât aceștia să poată comunica digital cu firmele, scăzând timpul de reactie și corectarea timpurie a unor posibile greșeli” – Programul de Guvernare 2021-2024

Se va introduce un sistem de identitate electronică, folosind o identitate unică și un mecanism de autentificare de tip SSO (single Sign On), inclusiv înrolarea pe această platformă de identificare online putându-se realiza la distanță.

Noul Guvern promite operaționalizarea efectivă a unui punct de contact unic electronic pentru cetățeni și companii prin refacerea PCUe și integrarea acestuia cu sistemul național de plăți, ghiseul.ro, într-o platformă unică pentru cetățeni și, pe termen mediu și lung,  migrarea serviciilor publice într-un cloud guvernamental.

În același timp, se va investi puternic în cresterea capacității de a gestiona riscurile cibernetice, un aspect important pentru o economie care se digitalizează accelerat. Guvernul isi va asuma responsabilitatea pentru sustinerea operationalizarea si valorificarea centrului EUCyber.

Pentru România, potențialele beneficii economice ale digitalizării ar aduce o contribuție de 42 de miliarde de Euro la PIB, până în anul 2025. Economia românească este dominată în proporție de 99% de întreprinderi mici și mijlocii, viteza cu care acestea se pot digitaliza și nivelul de digitalizare pe care îl pot atinge, fiind două elemente cu efecte de anvergură asupra competitivității României pe piața europeană și globală – – Programul de Guvernare 2021-2024.

Datorită ritmului de creștere fulminant al industriei tehnologice la nivelul UE (de cinci ori mai rapid decât restul economiei europene în termeni de valoarea adăugată brută), tehnologiile digitale impactează într-un mod disruptiv dinamica pieței, cu o viteză din ce în ce mai mare, creând oportunități fără precedent pentru IMM-urile europene și implicit romanești,s se argumentează în Programul de Guvernare.

Procesul de transformare digitală implică schimbări fundamentale pe diferite paliere ale
unei afaceri:
➢ la nivel de procese (utilizarea unui procent crescut de automatizare în producție și de
integrare a datelor in procese și lanțuri de aprovizionare, conducând la creșterea productivității și eficientizării resurselor),
➢ la nivel de produse (încorporarea TIC în cât mai multe categorii de produse)
➢ la nivel de modele de business (produsele inteligente și conectate conduc și se adaptează
la schimbările de comportament ale clienților).

Întreaga economie românească trebuie să facă o tranziție cât mai rapidă către noua economie (Economia digitală) valorificând toate avantajele noii revoluții industriale.

Cele mai multe IMM-uri din România (1/3 din IMM-urile europene) investesc în principal în produse digitale care permit optimizarea afacerilor, a operațiunilor, cum ar fi Customer Relationship Management (CRM) sau Enterprise Resource Planning (ERP), concentrând-se pe optimizarea modelelor și proceselor existente, fără o analiză de business fundamentată, o simplificare a proceselor, colectarea de date sau folosirea unor tehnologii emergente ca Inteligența Artificială, Cloud Computing, IoT, Blockchain, etc.

Domeniile cu cel mai mare potențial de automatizare în România și unde putem obține cel mai mare impact sunt: agricultura, domeniul manufacturii, comerțul și transporturile – Programul de Guvernare 2021-2024.

Oportunitate pentru IMM-uri: Hub-urile europene de inovare digitala – E-DIH (European Digital Innovation Hubs)

Un studiu recent al BEI arată că aproximativ 70% dintre IMM-urile europene care au
implementat un proiect de digitalizare s-au folosit de infrastructura hub-ului de inovare regională din regiunea în care își desfășoară activitatea. România, care va avea un număr de hub-uri în principalele regiuni de dezvoltare, va utiliza la maximum oportunitățile oferite de aceste instrumente. Prin pilotarea acestor DIH-uri, Guvernul va face ca funcțiile acestora prevăzute in Regulamentul Europa Digitala.

Măsuri concrete:
▪ Dezvoltarea solutiilor de finanțare prin Programele Operaționale Regionale a unor proiecte de smart city în orașele din fiecare regiune în parteneriat cu hub-urile regionale
▪ Derularea de training-uri pentru funcționarii publici, pentru dobândirea de competențe digitale, la nivel local prin DIH-uri. Obiectivul final fiind acela de a avea un nivel minim de competente digitale pentru orice angajat în sistemul public din România.
▪ Crearea și utilizarea colaborativă a unor infrastructuri regionale comune.
▪ Crearea unui fond de investiții dedicat startup-urilor inovative, în parteneriat cu investitori
privați

Educația digitală – România, la coada clasamentului european, cu mai puțin de 30% din populație având competențe digitale de bază

Un aspect important pentru acțiunea guvernamentală este cel al dezvoltării abilitaților digitale la nivelul tuturor segmentelor de populație si ale forței de muncă. Conform Indicelui Societății si Economie Digitale publicat de Comisia Europeană (DESI), România se plasează in acest domeniu la coada clasamentului european, cu mai puțin de 30% din populație având competențe digitale de bază.

În ce privește Societate Digitală, sunt vizate următoarele măsuri:

– Legea arhivelor electronice.
– Legea cărții de identitate. Trebuie să reglementeze identificarea suficient de sigură (nivel
de asigurare ridicat cf Reg 910/2014) pentru autentificarea în sistemele statului.
– Legea domiciliului electronic. Lege care permite ca toate comunicările legale să se poată purta electronic, iar cetățeanul să aibă un ”domiciliu electronic” creat de stat, pe care să-l poate gestiona/actualiza.
– Posibilitatea cetățeanului de a opta pentru a primi comunicări ale statului român electronic,
nu fizic.
– Posibilitatea statului/terților de a trimite notificări către cetățean care să aibă valoare juridică (de exemplu, notificarea electronică de plată a unei amenzi să nu poată fi refuzată
de către cetățean pe motiv că nu a citit-o, odată ce acel cetățean și-a declarat opțiunea de
notificare electronică)
– Posibilitatea de a arhiva electronic comunicările între cetățean și instituțiile publice, acelea
care au fost făcute în baza cetățeniei digitale
– Posibilitatea cetățeanului de a transmite (cu valoare juridică) documente semnate electronic
către orice instituție a statului, ca și cum le-ar trimite în format fizic
– Crearea unui cadru legal național pentru a asigura aplicarea tuturor tipurilor de semnături
electronice, în conformitate cu Regulamentul e-IDAS. Legislația națională ar trebui să fie
flexibilă și să permită utilizarea celor 3 versiuni ale semnăturii electronice (simplă,
avansată și calificată) pentru a crește procesul de digitalizare în România.