România, în topul european al educației IT&C cu 27.000 de studenți. Secretar de stat: Centrul Cyber de la București arată că avem specialiști și capacitate în zona digitalizării

Centrul Cyber de la Bucureşti arată că România are capacitate la nivel de specialişti pentru a se dezvolta în zona digitalizării, a declarat, joi, într-o conferinţă de specialitate, Alin Chitu, secretar de stat în Ministerul Finanţelor. În prezent, România ocupă locul 6 în rândul statelor membre ale UE în ceea ce privește numărul absolvenților IT&C, cu un procent de 4,9% din totalul absolvenților de studii universitare.

GÂNDUL.RO reamintește că, printre argumentele României din documentația depusă pentru a găzdui Centrul european de competenţe industriale, tehnologice şi de cercetare în domeniul securităţii cibernetice, se numără și cele legate de numărul de specialiști din domeniu, dar și de oportunitățile de studiu în IT.

„România oferă, de asemenea, o gamă largă de specialiști IT&C datorită sistemului său excelent de educație în acest domeniu. România ocupă locul 6 în rândul statelor membre ale UE în ceea ce privește numărul absolvenților TIC, cu un procent de 4,9% din totalul absolvenților. În anul universitar 2019-2020, România avea peste 27.000 de studenți IT&C (IT, informatică și informatică) înscriși în învățământul superior la toate nivelurile, atât în ​​nstituții publice, cât și private. În aceeași perioadă, numărul absolvenților a ajuns la 5.365 la nivel național”, se arată în documentul depus de România la Comisia Europeană.

România ocupă locul 3 în statisticile UE referitoare la femeile specializate în IT&C, mult peste media UE

De asemenea, România ocupă locul 3 în statisticile UE referitoare la femeile specializate în IT&C, mult peste media UE. Nu mai puțin de 24% dintre absolvenții TIC din România sunt femei, oferind una dintre cele mai incluzive și echilibrate gen și cultură de lucru și mediu, se mai arată în documentul citat. Prioritatea acordată la nivel național securității cibernetice se reflectă și în sistemul educațional, care plasează ca unul dintre principalele sale domenii de interes programele educaționale digitale și legate de cibernetic.

La nivel național, peste 15 programe de securitate cibernetică au fost dezvoltate în peste 11 universități și licee, pe teme variind de la securitatea cibernetică a sistemelor de informații militare, criptografie, investigații digitale până la învățarea automată și securitatea rețelei.

Alin Chitu: Sunt deja antreprenori români cu un foarte mare succes în internaţionalizarea serviciilor de digitalizare şi automatizare

„Cred că putem folosi oportunitatea aceasta în a atinge aceste obiective, în a deveni un lider măcar regional pe această zonă. Sunt deja antreprenori români cu un foarte mare succes în internaţionalizarea serviciilor de digitalizare şi automatizare. Aş putea aminti aici UiPath… La nivelul Ministerului de Finanţe, atât domnul ministru, cât şi noi ceilalţi care am venit odată cu dânsul, înţelegem foarte bine că procesul de digitalizare se va extinde asupra domeniilor de activitate primare, cât şi în întreaga economie, inclusiv în sectorul financiar-bancar”, a susţinut Chitu.

Sectorul privat din România – Cisco, Oracle, IBM, Microsoft, Cybourne, Mastercard, KPMG, Deloitte, Ernst & Young (EY), PWC, Sandline, UiPath – continuă să dezvolte o gamă largă de soluții de securitate cibernetică și servicii tehnologice, precizează oficialii guvernamentali în documentul care a plasat România la Kilometrul zero al hărții cibernetice a UE.

Start-up-urile românești din IT&C au atras investiții de circa 1,1 miliarde euro în perioada 2013-2020

România se situează în prezent pe primul loc printre țările din Europa Centrală și de Est în ceea ce privește valoarea investițiilor în start-up-uri locale din ultimii șapte ani. Astfel, start-up-urile românești au atras investiții de cca. 1,1 miliarde de euro din 2013.

Valoarea finanțării în start-up-urile IT&C din România în 2020 ajunge la 100 de milioane de euro. Companiile private și start-up-urile participă pe deplin la consolidarea acestui ecosistem.

„Unul dintre liderii globali în domeniul securității cibernetice este  din Româna Numără peste 500 de milioane de clienți la nivel mondial și o rețea de laboratoare de cercetare din România pentru combaterea amenințărilor online, cea mai mare rețea de acest gen din Europa. Aproximativ 40% dintre companiile antivirus și de securitate digitală de pe piață utilizează în prezent cel puțin o tehnologie dezvoltată de această companie românească”, se arată în argumentele care au convins autoritățile europene că România este țara potrivită pentru a găzdui Centrul Cyber.

Oficialii români arată că această companie, este vorba despre Bitdefender, a dezvoltat parteneriate cu Europol, Interpol, FBI și instituții de poliție din mai multe țări din UE. În același timp, au fost încheiate parteneriate specifice de formare cu universități și licee.

Ministerul Finanţelor va susţine demersurileASF pentru un cadru de dezvoltare a digitalizării în domeniul asigurărilor

Secretarului de stat din ministerul Finanţelor a mai precizat, la aceeași conferință, că va susţine demersurile Autorităţii de Supraveghere Financiară pentru un cadru de dezvoltare a digitalizării în domeniul asigurărilor. Alin Chitu spune ca pe zona politicilor fiscale, de taxe, există proiecte importante care sunt într-un mod accelerat de implementare.

„Aş aminti aici facturarea electronică, apoi un proiect în care analizăm eficienţa Declaraţie unice şi vrem să vedem asta din perspectiva conformării voluntare”, a precizat reprezentantul Ministerului Finanţelor.

România va găzdui, la Bucureşti, Centrul european de competenţe industriale, tehnologice şi de cercetare în domeniul securităţii cibernetice – Centrul Cyber.

Activitatea principală a centrului va fi gestionarea fondurilor de securitate cibernetică din bugetele de cercetare ale UE, inclusiv aproximativ 2 miliarde EUR alocate programului său Europa digitală și multe alte milioane prin finanțarea inovării și fonduri de recuperare a coronavirusului, pe lângă contribuțiile naționale. Blocul încă își finalizează bugetul pe termen lung pentru 2021-2027.

Centrul nu va fi o agenție oficială a UE, dar se așteaptă să aducă zeci de locuri de muncă la București – aproximativ 30 pentru a începe și până la 80, conform unor estimări. De asemenea, ar trebui să contribuie la stimularea afacerilor pentru companiile locale de securitate cibernetică și să crească reputația țării gazdă în domeniul cibernetic.

Propunerea de regulament de instituire a Centrului Cyber al UE a fost lansată de Comisia Europeană în 2018, fiind discutată inclusiv pe durata Preşedinţiei române a Consiliului UE.

Fundaţia Institutul de Studii Financiare şi trustul de presă DC Media Group au organizat, joi, conferinţa online „Quo Vadis 2021!” – ediţia a III-a, „Digitalizarea asigurărilor – prioritate Zero!”.