Din simulările BNR, reiese că, pentru anumite credite, clienții care optează pentru electoRATĂ ajung să plătească MAI MULT

Anumite bănci ar putea întâmpina probleme de lichiditate prin adoptarea electoRATEI, schemă de reeșalonare a creditelor, propusă de guvern în urma discuțiilor cu FMI, însă măsura nu creează probleme pentru sistem, a explicat sâmbătă Nicolae Cinteză, directorul Direcției de Supraveghere din cadrul Băncii Naționale a României (BNR).

„Chestia asta cu creditul fiscal, cel puțin până în momentul în care am participat eu la discuții nu era destul de clară. Foarte multe bănci m-au întrebat care e mecanismul de funcționare și eu cel puțin nu am găsit un răspuns în discuțiile pe care le-am avut în colectivul respectiv. El intervine în momentul în care expiră perioada de reducere a principalului. Nu era clar dacă e plătit lunar, anual, odată cu declarația de impunere. Nu era clar ce se întâmplă cu pensionarii”, a spus Cinteză în cadrul unui seminar Finmedia.

În calitate de șef al supravegherii, Cinteză a subliniat că a avut câteva cerințe, principala preocupare fiind ca schema să nu genereze probleme de prudență pentru bănci.

FLASH NEWS Bolojan mulțumește românilor pentru măsurile care i-au sărăcit: „A fost un an greu”

19:31

ULTIMA ORĂ Bolojan spune că nu mai crește taxe anul viitor, dar nu promite. Care este condiția să nu mai majoreze dările

19:26

„Eu ca supraveghetor am cerut ca decizia să fie una opțională și pentru bănci, și pentru debitori. De ce opțională pentru bănci? Atunci când schimbi maturitatea unor active și o prelungești cu doi ani de zile e clar că apare un > (nepotrivire n.r.) între active și pasive. Trebuia analizat dacă nu sunt efecte care pot conduce la o înrăutățire a situației băncilor”, a explicat Cinteză.

Totodată, un studiu de impact realizat de Banca Națională a arătat că măsura nu ar crea o problemă de lichiditate la nivel de sistem, însă ar fi posibil ca anumite bănci să întâmpine dificultăți. În acest context s-ar fi creat un hazard moral, a subliniat Cinteză, arătând că băncilor care ar fi avut probleme de lichiditate le-ar fi fost dificil să le explice unor clienți de ce le refuză reeșalonarea.

„O altă cerință a supravegherii a fost ca băncile să fie transparent în ceea ce privește sumele care trebuie plătite în urma reeșalonării creditului”, a mai spus Cinteză, „motiv pentru care în proiectul de ordonanță s-a introdus un alineat care spune că debitorul trebuie să ia la cunoștință noul grafic de plăți în comparație cu vechiul grafic”, a completat șeful Supravegherii.

Din simulările BNR mai reiese că, pentru anumite credite, clienții care optează pentru electoRATĂ ajung să plătească mai mult.

„Pe câteva contracte de credit rezultă că (debitorul n.r.) plătește mai mult”, a precizat el.

În ceea ce privește posibilitatea ca schema să ducă la stimularea consumului, scopul invocat de executiv pentru introducerea mecanismului, Cinteză a precizat că este important ca acest consum să fie de produse și servicii din România.

„Ca și gândire, poate să genereze o majorare a consumului cu scopul de a conduce la creșterea PIB-ului, dar numai în măsura în care consumul e asigurat din produse făcute pe teritoriul României”, a spus șeful Supravegherii.