DOCUMENT EXCLUSIV. Ce s-a angajat România în fața FMI. SCRISOARE DE INTENȚIE

Guvernul s-a angajat față de FMI și CE să scadă cotele de contribuții de asigurări sociale fără să afecteze bugetul, măsurile de compensare fiind axate în principal pe lărgirea bazei de impozitare, unde excepții importante se regăsesc în prezent la veniturile din drepturi de autor și PFA.

„Pentru a stimula mediul de afaceri și a reduce rata efectivă de taxare a muncii, un obiectiv principal al guvernului este o reducere a ratei constribuției de asigurare socială. În acest sens, vom căuta să implementăm, în a doua jumătate a anului viitor, o reducere semnificativă a ratei. Orice astfel de reducere va fi derulată fără a avea un impact asupra bugetului, în principal prin măsuri de lărgire a bazei de impozitare. Reducerea va apăra stabilitatea sistemului de asigurare socială, soliditatea finanțelor publice și va promova obiectivele din program (convenit cu FMI, CE – n.r.). În acest scop, vom derula un studiu de fezabilitate care va fi discutat cu toate părțile interesate. Concluziile studiului vor fi convenite cu CE, FMI și BM”, se arată în scrisoarea de intenție convenită de autoritățile române cu FMI și Comisia Europeană, obținută de Mediafax.

Guvernul a anunțat la finalul negocierilor cu FMI, la începutul săptămânii trecute, că intenționează să reducă CAS cu 5 puncte procentuale de la mijlocul anului viitor, după ce a eșuat să convingă experții internaționali că ar avea spațiu fiscal pentru a aplica o reducere de 1-2 puncte procentuale chiar de la 1 ianuarie 2014.

Reducerea CAS a fost una dintre solicitările PNL în cadrul negocierilor, dar în discuții s-a convenit că pentru moment sunt mai importante alocările necesare majorării de salarii în sectorul bugetar și pentru investițiile derulate de primării.

Premierul Victor Ponta a afirmat săptămâna trecută că FMI și președintele Traian Băsescu sunt cei care doresc impozitarea drepturilor de autor și a persoanelor fizice autorizate (PFA), dar că Guvernul nu a acceptat o astfel de măsură.

Analizarea pensiilor private și o posibilă reducere a cotelor

Guvernul a transmis FMI că evaluează pensiile private obligatorii și impactul acestora asupra sistemului de pensii și a dezvoltării pieței de capital, precizând că urmărește reducerea poverii fiscale fără impact bugetar, ceea ce sugerează o posibilă limitare a cotelor distribuite fondurilor private.

„Am început să întreprindem o analiză exhaustivă pentru a evalua performanța pilonului II de pensii (pensiile private obligatorii) și implicațiile acestuia pentru sustenabilitatea și adecvarea sistemului de pensii, precum și asupra dezvoltării pieței de capital românești. Evaluăm, de asemenea, opțiuni de reducere a poverii fiscale într-un mod neutru pentru buget”, se arată în scrisoare.

Deși formularea este ambiguă, pe cale logică se poate deduce că Executivul are în vedere cel puțin scăderea cotei de contribuție atribuite fondurilor de pensii private obligatorii.

De altfel, mai multe surse au declarat pentru Mediafax că experții FMI au discutat cu autoritățile române posibilitatea de a îngheța sau reduce cota distribuită către fondurile de pensii private obligatorii, și chiar de a naționaliza integral sau parțial sumele deja strânse de acestea, așa cum s-a întâmplat în Ungaria sau Polonia.

În prezent, cota de contribuție virată către Pilonul II este de 4% din veniturile brute ale participanților, aceasta evoluând de la nivelul de 2% din momentul startului sistemului (2008) și urmând să ajungă la 6%, cu o creștere de jumătate de punct procentual anual, până în 2016.

Guvernul estimează că în 2014 contribuțiile la fondul de pensii administrat privat vor ajunge la 3,6 miliarde de lei, față de 3,1 miliarde în 2012.

Contribuțiile ar urma să crească în 2015 la circa 4,1 miliarde de lei, iar în 2016 la 5,2 miliarde de lei. Pentru 2017, Guvernul estimează încasări de 5,3 miliarde de lei.

Guvernul respinge legiferarea falimentului personal

Guvernul s-a angajat din nou față de FMI și CE că va lua toate măsurile pentru a nu fi adoptată legislația privind falimentul personal și nici alte propuneri legislative privind recuperarea datoriilor, pe motiv că ar putea fi „subminată” disciplina de plată a ratelor la credite.

„Deoarece conservarea disciplinei de rambursare a creditelor în rândul debitorilor contribuie semnificativ la stabilitatea financiară, vom lua toate măsurile pentru a evita adoptarea unor inițiative legislative, precum legea insolvenței personale sau propuneri legate de legea privind recuperarea datoriilor care ar submina disciplina de credit”, se arată în scrisoarea de intenție.

Acest angajament este preluat în mod consecvent în scrisorile suplimentare de intenție convenite de autorități cu instituțiile internaționale creditoare în ultimii ani.

La mijlocul acestui an, Cristian Socol, consilier economic al premierului, în prezent consilier onorific, declara că utoritățile ar putea aplica legea falimentului personal după o analiză a efectelor pe care le-ar produce asupra sistemului bancar și a persoanelor fizice, a impactului cost-beneficiu, stabilindu-se ulterior dacă merită să fie introdusă.

Măsuri pentru clauzele abuzive

Guvernul a promis FMI că va găsi soluții alternative, dacă instanțele specializate în judecarea proceselor în care sunt denunțate clauzele abuzive din contractele de prestări servicii, inclusiv credite, nu vor reuși să evite amenințările pentru stabilitatea financiară.

„Dacă noua structură instituțională a acestei instanțe specializate nu va avea succes în evitarea riscurilor la adresa stabilității financiare, ne vom consulta pe larg cu toate părțile implicate, precum și cu FMI și CE, pentru a găsi soluții alternative”, se arată în scrisoarea de intenție.

Guvernul promite că se va asigura că noua instanță specializată în astfel de procese va fi rapid pregătită să funcționeze, inclusiv cu alocări bugetare, și că vor fi luate toate măsurile necesare pentru a asigura aplicarea „armonizată” a prevederilor legale, inclusiv prin pregătirea judecătorilor.

„Pentru a evita riscuri la adresa stabilității financiare generate de noile prevederi privind clauzele abuzive din legea de implementare a codului de procedură civilă (care a intrat în vigoare de la 1 octombrie), ne vom asigura că noua instanță specializată va fi înființată rapid (inclusiv cu alocările necesare de la buget pentru sediu și personalul suplimentar – judecători și funcționari) și va lua toate măsurile necesare pentru a asigura o aplicare armonizată a acestor prevederi, cum ar fi instruirea judecătorilor”, se spune în document.

La sfârșitul lunii septembrie, Guvernul a decis să nu mai amâne posibilitatea denunțării clauzelor abuzive din contracte de prestări servicii, inclusiv credite, astfel încât acest drept să poată fi exercitat începând cu octombrie 2013 prin acțiuni în nume colectiv, dar a promis FMI că procesele vor fi judecate doar la nivelul instanțelor superioare sau de o instanță specializată unică.

Creșterea salariilor din sectorul public este condiționată parțial de evoluția încasărilor

Cheltuielile cu salariile din sectorul public ar urma să crească cu 1 miliard lei începând de anul viitor, dar jumătate din această sumă va fi distribuită în al doilea semestru și depinde de evoluția veniturilor la buget în raport cu așteptările, potrivit angajamentelor asumate de Guvern față de FMI.

„Bugetul prevede o creștere de 1 miliard lei a cheltuielilor cu salariile, în linie cu rata inflației, iar jumătate din această majorare va fi distribuită în a doua jumătate a anului, în funcție de intrarea veniturilor conform cu așteptările”, se arată în scrisoarea de intenție transmisă boardului FMI.

Printre măsurile de natură fiscală angajate de guvern față de FMI și CE se numără majorarea accizelor pe carburanți începând de anul viitor și indexarea tuturor accizelor în funcție de inflație, introducerea costrucțiilor speciale în baza de impozitare, creșterea taxelor pe proprietate pentru persoane fizice la discreția autorităților locale și majorarea redevențelor pe resurse minerale (altele decât petrolul și gazele), potrivit memorandumului.

„Pentru a atinge ținta de deficit, vom implementa măsuri suplimentare. Începând din 2014, inflația va fi adăugată ca element în formula de indexare pentru accize. De asemenea, acciza pe carburanți va fi majorată cu 7 euro cenți pe litru. Baza de impozitare pe proprietate pentru companii va fi extinsă pentru a include structurile speciale. Redevențele din resurse minerale, altele decât petrolul și gazele naturale, vor fi majorate cu 25% (…) Taxele pe proprietate pentru persoane fizice pot fi majorate la discreția guvernelor locale”, se arată în memorandum.

Restructurare „agresivă” la CFR Marfă

Guvernul și FMI au decis ca CFR Marfă să fie restructurată „agresiv”, prin reducerea costurilor de personal, vânzarea vagoanelor învechite ca fier vechi și oprirea de livrări către clienții care au acumulat datorii față de companie.
Pentru CFR Marfă a fost stabilită o nouă țintă trimestrială de arierate, care să ajungă la zero datorii, excluzând dobânzile și penalitățile pentru arieratele existente, au mai promis autoritățile.

„În pofida eforturilor noastre, privatizarea CFR Marfă nu a fost finalizată înainte de expirarea termenului stabilit în hotărârea de guvern, iar compania continuă să acumuleze arierate, suferind și o pierdere din exploatare în primele nouă luni ale anului. Pentru a asigura viabilitatea CFR Marfă, intenționăm să restructurăm agresiv compania și să continuăm procesul de privatizare”, se arată în documentul obținut de Mediafax.

În scrisoare, privatizarea CFR Marfă este estimată să fie finalizată în luna mai 2015.

Guvernul a convenit cu FMI să închirieze sau să închidă încă 1.600 km linii cale ferată

Guvernul a convenit cu FMI ca până la finele anului să decidă închirierea sau închiderea a peste 700 kilometri linii de cale ferată și să aplice aceleași proceduri pe parcursul anului viitor pentru alți 900 kilometri linii CFR, pentru a obține economii calculate la 70 de milioane lei anual.

Cifrele sunt incluse în scrisoarea de intenție convenită cu Fondul Monetar Internațional (FMI) în negocierile din această lună.

„Vom aproba până la sfârșitul lunii decembrie 2013 închirierea sau închiderea a peste 700 kilometri linii de cale ferată desfășurate. Intenționăm să continuăm această măsură cu închirierea sau închiderea a altor 900 kilometri linii de cale ferată desfășurată în 2014. Estimăm că acești pași vor genera economii anuale de 70 milioane lei”, se arată în document.

Taxele locale pentru persoane fizice, urcate cât vor primarii

Guvernul s-a angajat în fața FMI că nivelul taxelor pe proprietate impuse persoanelor fizice vor putea fi majorate „la latitudinea” autorităților locale, pentru a reduce astfel riscul acumulării de arierate și înregistrării unui deficit la nivel teritorial.

„Nivelul taxelor pe proprietate pentru persoane fizice poate fi majorat la latitudinea autorităților locale”, este asigurarea transmisă de Guvern către FMI, în scrisoarea de intenție.

În prezent, autoritățile administrației publice locale pot stabili cote adiționale la impozitele și taxele locale față de nivelurile aprobate de Guvern doar până la 20%, limită-maximă calculată fără discriminare atât în cazul persoanelor fizice, cât și în cazul persoanelor juridice.

Guvernul taie finanțarea proiectelor neperformante, urmează reevaluarea și anularea

uvernul va redacta în decembrie o listă a investițiilor centrale și locale pentru care alocările bugetare vor fi suspendate, apreciindu-se că sunt ineficiente din cauza costurilor și a termenelor de execuție depășite, iar după un proces de reevaluare o parte dintre proiecte vor fi anulate definitiv

Lista proiectelor pentru care finanțarea va fi sistată urmează să fie redactată până la sfârșitul acestui an, iar anularea unei părți dintre acestea este prevăzută până la finele lunii martie 2014, conform draftului scrisorii de intenție convenită de Guvern cu FMI.

Procedura este necesară pentrua fi asigurate suficiente resurse pentru proiectele guvernamentale considerate prioritare, se arată în document.

„Vom stabili o listă a proiectelor de investiții în derulare, dar neperformante, bazată pe cost și termenul depășit, până la sfîrșitul lunii decembrie 2013, pentru care va fi inițiată o reevaluare. Alocările bugetare pentru aceste proiecte, incluzând proiecte cofinanțate pentru autoritățile locale, vor fi suspendate până când procesul de reevaluare este încheiat. Urmare a acestei reevaluări, va fi stabilită o listă a proiectelor de la nivel central care vor fi anulate. O listă a proiectelor locale care nu vor mai fi cofinanțate de la nivel central va fi de asemenea aprobată”, se menționează în scrisoare.

Guvernul promite FMI că bugetele companiilor vor fi gata în maximum o lună

Guvernul s-a angajat față de FMI că bugetele companiilor de stat pentru anul viitor vor fi înaintate Ministerului Finanțelor în cel mult o lună de la aprobarea bugetului de stat, pentru principalele companii feroviare, cu dificultăți financiare, bugetele urmând să fie prezentate mai devreme.

De cele mai multe ori, bugetele tuturor companiilor de stat sunt înaintate ministerului și aprobate de Guvern chiar și în vara anului respectiv.

Proiectul de buget va fi aprobat joi, 14 noiembrie, de Guvern și este programat să fie votat în Parlament la începutul lunii decembrie.

Nou Cod al insolvenței pentru „scoaterea rapidă” a firmelor neviabile, până în 2014

Guvernul a asigurat FMI că până la finele lunii decembrie va înainta Parlamentului un nou proiect care să reglementeze procedura insolvenței, cu prevederi mai clare care să sprijine salvarea din timp a afacerilor viabile și să asigure „ieșirea rapidă” a firmelor neviabile.

Asigurarea a fost inclusă în scrisoarea de intenție convenită cu Fondul Monetar Internațional (FMI) în negocierile din această lună.

„După ce ordonanța de urgență privind Codul insolvenței a fost decisă de Curte ca fiind neconstituțională, ne vom consulta cu toate părțile implicate relevante asupra revizuirii proiectului. Vom prezenta Parlamentului o lege până la sfârșitul lunii decembrie 2013, vizând o mai bună susținere pentru salvarea din timp a firmelor viabile și ieșirea rapidă a celor non-viabile”, se arată în document.

Ajustarea sectorului public

Guvernul a promis Fondului Monetar Internațional (FMI) că va continua să ajusteze dimensiunea sectorului public, prin neînlocuirea angajaților care ies din sistem în urma concedierii, demisiei sau pensionării și prin identificarea suprapunerilor de atribuții ale angajaților.

Executivul se va asigura astfel că este realizată o încadrare mai rapidă în grila de salarizare din sectorul bugetar, se arată în scrisoarea de intenție convenite cu FMI.

În luna iunie, Guvernul și FMI au convenit să fie elaborate norme de personal pentru fiecare minister ordonator de credite și să fie flexibilizată regula de un angajat la șapte posturi vacantate în sectorul bugetar, menținând însă cheltuielile de personal în jurul a 7% din PIB.