Domeniile în care s-au câștigat și s-au pierdut bani în 2013

Topul sectoarelor generatoare de pierderi este completat de prelucrarea țițeiului și hotelurile, în total 3.809 companii fiind incluse în această categorie (23% din totalul firmelor analizate), cu 109.331 angajați și pierderi nete totale de 825 milioane euro, în 2013.

De cealaltă parte, în topul sectoarelor profitabile în 2013 se regăsesc companii din extracția de petrol și gaze, comerț, producția și distribuția de energie, industria auto și fabricarea produselor din material plastic. În acest eșalon, CITR a inclus 4.386 de companii, respectiv 26,58% din firmele analizate.

Ponderea companiilor neprofitabile în totalul companiilor din fiecare județ este la nivelul cel mai ridicat în București și Ilfov (43,36%), urmate de Caraș-Severin (40%), Mehedinți (39,62%), Timiș (37,34%) și Giurgiu (36,44%). Din punctul de vedere al gradului de îndatorare total, în anul 2012 România a avut cel mai ridicat indicator (56,8%), urmat de o ușoară îmbunătățire în 2013.

CIT Restructuring, parte a CITR Group (fosta Casă de Insolvență Transilvania), a lansat a doua ediție a studiului de solvabilitate a companiilor la nivelul economiei naționale, care urmărește evoluția tuturor companiilor din România cu active mai mari de un 1,5 milioane de euro (aproximativ 16.500 de astfel de companii), în perioada 2012-2013.

Astfel, din cele 16.500 de companii, în anul 2013, un număr de 11.097 au raportat profit, cu un total de 8,85 miliarde euro. Numărul companiilor care au raportat pierdere reprezintă mai puțin de jumătate din cele care au raportat profit, iar valoarea pierderii produsă de acestea anulează 47% din totalul profiturilor înregistrate de companiile sănătoase.

„Putem afirma așadar că anul 2013 a fost un an de revigorare a economiei față de anii anteriori, cu scădere doar la nivelul numărului de angajați. În anul 2013 companiile românești au înregistrat cele mai bune performanțe, la nivel consolidat, din ultimii 4 ani. Cu toate acestea, aproape 60% dintre ele se aflăîn continuare în stare de dificultate netratată, pondere similară cu anul 2012”, apreciază autorii studiului.

Mai puțin de 2,3% din totalul companiilor active din România asigură peste 40% din totalul angajaților din țară, ceea ce subliniează o mare fragilitate la nivel național, prin dependența de un număr atât de mic de companii cu impact social și economic.

În 2013 aceste companii au generat o cifră de afaceri de 164,69 miliarde de euro, în creștere cu aproximativ 6% față de aceeași perioadă a anului precedent, reprezentând 65,88% din cifra de afaceri a României. Cu toate că din punct de vedere macroeconomic România se află în topul țărilor de interes pentru investitori, la nivel microeconomic se identifică foarte greu oportunități, tocmai din pricina unei majoritați predominante de întreprinderi mici și foarte mici, situate sub standardul de interes al acestor investitori, avertizează sursa citată.

Printre concluziile studiului se numără faptul că 16.497 companii din România avut la finalul anului 2013 angajate peste 1,7 milioane de persoane, respectiv 40,29% din totalul salariaților din țară. Cifra de afaceri medie pe companie cu impact a crescut de la 9,67 milioane de euro în 2011 la 10,16 milioane de euro în 2013.

Întreprinderile mijlocii, cu active între 1,5 și 5 milioane de euro generează 16,5% din cifra totală de afaceri, în timp ce întreprinderile mari (10% din totalul companiilor analizate) produc 70% din cifra totală de afaceri.

În anul 2013, un număr de 11.097 companii cu impact au raportat profit, cu un total de 8,85 miliarde de euro, doar 67% dintre companiile analizate și doar 44% dintre companiile de impact aveau în 2013 o structură sănătoasă, restul aflându-se în stare de dificultate sau chiar în insolvență iminentă, însă nedeclarată. De asemenea, 53% dintre companiile profitabile în 2013, au înregistrat marje de profit sub 5%, față de 56%, câte au fost raportate în anul 2012.

„Principala problemă cu care se confruntă cele mai multe companii din România este faptul că starea de dificultate se prelungește prea mult. Deși constatăm o îmbunătățire la nivel macro, la nivel micro problemele rămân aceleași: supraîndatorarea și lipsa de lichiditate. (…)Economia românească este precum un tren cu o locomotivă multinațională, care trage după ea prea multe vagoane supraîncărcate. E normal ca trenul să meargă încet. Se impune în acest context un program de susținere prin procese de restructurare, într-un cadru organizat și pe cât posibil reglementat”, a declarat Rudolf Vizental, directorul executiv al CIT Restructuring.

Pentru viitor sunt așteptate multe modificări în comportamentul participanților la fenomenul economic.

„Comportamentul ultraprudențial din ultimii ani, practicat de bănci și de investitori, a determinat scăderi în creditare, investiții și implicit în consum. (…) Ne îndreptăm către o lume a dobânzilor zero la depozite, ceea ce constrânge deținătorii de resurse să identifice alte oportunități de plasament, într-un context geo-politic tensionat. Pentru a înțelege contextul economic trebuie analizată imaginea la nivel macro, dar pentru a influența această imagine trebuie intervenit la nivel micro și invers”, se mai arată în studiu.